Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 9–22 februarie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #25 |

9–13 februarie 2004

În perioada de referinţă dezbaterile din cadrul şedinţelor plenare au avut un caracter aprins şi profund politizat. În cele două zile de şedinţe plenare au prevalat dezbaterile şi declaraţiile de acuzare reciprocă ale reprezentaţilor majorităţii parlamentare şi ale celor din opoziţie. Cele mai controversate au fost dezbaterile asupra unor proiecte înaintate de opoziţie pe care majoritatea parlamentară nu a dorit să le susţină, precum şi viceversa, dezbaterile asupra unor proiecte înaintate de Guvern sau de deputaţii din majoritatea parlamentară asupra cărora reprezentanţii opoziţiei au expus obiecţii şi propuneri ce nu au fost luate în seamă de majoritatea parlamentară.

Un capitol aparte l-a constituit examinarea chestiunii privind ridicarea imunităţii unor deputaţi din PPCD, care anterior au organizat manifestaţii de protest şi asupra cărora au fost intentate dosare contravenţionale. Deputaţii vizaţi: Vlad Cubreacov, Ştefan Secăreanu şi Valentin Chilat nu s-au prezentat pentru audiere la Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi, fapt pentru care au fost citaţi chiar în plenul Parlamentului. Invocînd nereguli de procedură, deputaţii respectivi au părăsit şedinţa plenară, iar la scurt timp li s-au alăturat şi deputaţii din cea de a doua fracţiune de opoziţie. Neparticiparea la votare a deputaţilor din “Alianţa Braghiş” (AB), cărora anterior Parlamentul le-a retras şi denumirea “Moldova Noastră”, a dat temei reprezentanţilor PCRM să-i acuze de susţinere a “actelor de profanare” ale simbolurilor de stat ale Rusiei. Liderul “AB” Dumitru Braghiş a protestat vehement împotriva calificativului respectiv, declarînd că nu susţine acţiunile ilegale dar şi că nu doreşte să participe la “spectacolul organizat de PCRM şi PPCD”. În final, cu votul a 69 de deputaţi din fracţiunea PCRM şi independenţi (ex-membri ai “Alianţei Braghiş”) Parlamentul a decis ridicarea imunităţii deputaţilor PPCD care urmează a fi traşi la răspundere administrativă pentru pichetarea neautorizată a Ambasadei Federaţiei Ruse, a sediului Televiziunii şi pentru marşuri neautorizate prin centrul capitalei. Deoarece liderul PPCD Iurie Roşca nu se afla în ţară, examinarea cererii Procurorului General în privinţa ridicării imunităţii sale a fost amînată.

Deşi în dezbateri aprinse, Parlamentul a examinat şi o serie de acte legislative care nu comportau un caracter politic pronunţat, dar domeniile de reglementare ale unor dintre ele pot prezenta un interes deosebit.

Legea pentru modificarea legii cu privire la Guvern

Prin Legea respectivă, adoptată în regim de urgenţă, Parlamentul a decis să reorganizeze Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului în două structuri separate:

Discuţiile asupra proiectului în cauză au durat două zile, mai mulţi deputaţi din opoziţie dar şi din cadrul fracţiunii majoritare expunîndu-se împotriva reformei respective, considerînd-o inutilă şi costisitoare. Numai argumentele că în urma reformei nu se va solicita majorarea numărului de personal angajat şi nici finanţarea celor două structuri au permis adoptarea legii.

Amintim că anterior Preşedintele RM a participat la şedinţa colegiului MECDT şi a supus criticii situaţia din domeniile administrate, apreciind că ministerul este ca un “monstru” şi că nu reuşeşte soluţionarea tuturor sarcinilor ce stau în faţa sa. Imediat după aceste declaraţii ministrul Gheorghe Duca a fost ales Preşedinte al Academiei de Ştiinţe, preşedintele ţării criticînd în prealabil şi activitatea forului ştiinţific suprem al ţării şi promiţînd luarea unor măsuri hotărîte pentru cazul în care în conducerea Academiei nu se vor produce schimbări cardinale.

Mai observăm că reacţia deputaţilor este explicabilă deoarece atîta timp cît ex-deputatul din partea Partidului Democrat şi al “Alianţei Braghiş” Gheorghe Duca a condus MECDT nu au răsunat critici la adresa instituţiei conduse şi nici a conducătorului acestuia, iar de îndată ce persoana respectivă a obţinut un mandat asigurat într-o funcţie destul de importantă, structura condusă a fost suspusă reorganizării cardinale, în termen de cîteva zile.

Legea privind transmiterea unor datorii

Prin legea adoptată de Parlament s-a decis transmiterea datoriilor înregistrate de către întreprinderea de stat “Reţelele electrice de est” către creditorul acesteia — Întreprinderea de stat “Energoreparaţie”.

Suma respectivă — peste 750 mii lei — s-a format în urma implementării unor acte normative referitoare la stingerea datoriilor întreprinderilor agricole şi va fi acoperită de către bugetul de stat prin compensarea impozitelor şi taxelor pe care creditorul nu le va vira în bugetul de stat, deoarece nici nu are relaţii fiscale cu bugetul Republicii Moldova, fiind o întreprindere subordonată administraţiei de la Tiraspol.

Legea pentru modificarea Codului muncii

Prin legea adoptată de Parlament s-a decis excluderea din Codul muncii a normei care obliga angajatorul solicitant de licenţă să aibă permisiunea eliberată de organele de protecţie a muncii. Guvernul a promovat iniţiativa respectivă în scopul de a reduce numărul de acte necesare pentru obţinerea licenţei şi de a stimula dezvoltarea bussinesului mic.

Amintim în această ordine de idei că anterior Parlamentul a adoptat în prima lectură o lege prin care a stabilit temeiuri suplimentare pentru retragerea licenţei în domeniul serviciilor de transport şi la acel moment mai mulţi deputaţi au fost împotriva modificărilor, considerînd că ele pot afecta dezvoltarea antreprenoriatului, însă Guvernul a argumentat necesitatea modificărilor prin scopul protecţiei populaţiei împotriva serviciilor necalitative sau periculoase.

Hotărîrea privind aniversarea a 645-a a statului Moldova

Prin actul respectiv s-a decis a marca în 2004 aniversarea a 645 ani de la apariţia statului Moldova, prin aprobarea unor programe de acţiuni de sărbătorire la nivel republican şi local a evenimentului “de mare însemnătate pentru statornicirea şi dăinuirea poporului moldovenesc”. Documentul nu conţine menţiuni referitoare la teritoriul pe care va fi marcată sărbătoarea, deoarece este cunoscut că statul Moldova a avut o extindere mult mai mare decît actualul teritoriu dintre Prut şi Nistru. Necesitatea adoptării actului a fost motivată prin scopul de a contribui la consolidarea societăţii “moldoveneşti multinaţionale”, la accelerarea procesului de restabilire a integrităţii teritoriale şi la afirmarea Republicii Moldova în comunitatea europeană. Textul nu conţine anumite mecanisme clare pentru realizarea scopurilor propuse, şi putem presupune că ceremoniile de sărbătorire vor fi în acest sens insuficiente.

Mai amintim că anul 2004 este declarat prin decret prezidenţial Anul lui Ştefan cel Mare, împlinindu-se 500 de ani de la moartea voievodului. Paradoxal, dar şi în România se va celebra aceeaşi aniversare şi probabil că pentru ca societatea să se orienteze mai uşor, s-a decis ca în Republica Moldova să mai fie celebrat un eveniment — 645 de ani de la apariţia pe teritoriul nostru a unei formaţiuni statale organizate.

Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale

Parlamentul a decis ratificarea unor acte internaţionale, printre care şi:

1. Acordul privind comerţul liber între Republica Moldova şi Ucraina. La examinarea actului în cauză s-a expus opinia că intrarea lui în vigoare ar putea prejudicia producătorul autohton, piaţa internă fiind invadată de marfă ucraineană care este mai ieftină. Guvernul a fost de opinia că acest lucru nu se va întîmpla şi că datorită acordului mărfurile moldoveneşti vor putea pătrunde mai uşor în piaţa Ucrainei.

2. Hotărîrea Consiliului şefilor de guverne ale statelor membre ale CSI cu privire la remunerarea muncii în organele comunitare. Actul în cauză prevede majorarea remunerării funcţionarilor angajaţi în structurile CSI, pentru a aduce salariile lor în concordanţă cu nivelul de trai general. Republica Moldova nu va participa la remunerarea angajaţilor din structurile militare şi de securitate la care nu ia parte în virtutea statutului său de ţară neutră.

3. Statutul Organizaţiei Intra-Europene a Administraţiilor Fiscale. Organizaţia respectivă promovează cooperarea şi schimbul de experienţă dintre administraţiile fiscale ale ţărilor-membre.

Proiectul legii pentru modificarea Legii taxei de stat

Proiectul adoptat în prima lectură de către Parlament prevede stabilirea cuantumului taxei de stat pentru eliberarea permisului de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marca de produs sau serviciu. Se prevede că în cazul mărcii deja folosite taxa va constitui 1% din valoarea calculată a mărcii luată la balanţa întreprinderii, iar în cazul solicitării pentru prima dată a permisului, evaluărilor, prognozelor — în cuantum de 10% din valoarea de piaţă a mărcii.

Proiectul legii pentru modificarea legii contenciosului administrativ

Se propune introducerea unor norme conform cărora, în cazul în care la judecarea cauzei în contencios administrativ se constată că una din pretenţii este de drept comun sau economic, pricina se strămută pentru judecare în instanţa competentă, instanţa de contencios administrativ declinîndu-şi competenţa.

16–20 februarie 2004

La fel ca şi în cadrul şedinţelor anterioare ale Parlamentului principalele subiecte dezbătute s-au referit la relaţiile dintre putere şi opoziţie, precum şi la politica promovată de actuala guvernare în raport cu unele probleme de interes public major.

În cadrul şedinţei din 19 februarie deputaţii au audiat o informaţie despre măsurile întreprinse în domeniul integrării europene. Ministrul Afacerilor Externe, numit recent în funcţia respectivă, a prezentat deputaţilor un raport de 15 minute în cadrul căruia s-a referit mai mult la acţiunile întreprinse de autorităţile statale şi la constatarea unor situaţii existente, presupunîndu-se astfel că perspectivele procesului de negocieri pentru aderare sînt încă destul de vagi şi că anumite concluzii vor fi făcute abia după discutarea în mai multe runde a Planului de acţiuni “Uniunea Europeană-Republica Moldova”. Întrebările deputaţilor majorităţii parlamentare adresate ministrului de Externe au avut un caracter de precizare, iar cele ale deputaţilor din opoziţie au încercat să abordeze problemele legate de îndeplinirea de către autorităţile Moldovei a unor rezoluţii adoptate de Parlamentul European în privinţa situaţiei din Republica Moldova.

Parlamentul nu a decis cum se va proceda mai departe în abordarea problemelor discutate, toate dezbaterile încheindu-se în jumătate de oră.

Deputaţii au dezbătut cîteva proiecte de acte legislative, unele dintre acestea vizînd domenii de interes public major.

Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la activitatea farmaceutică

Prin Legea respectivă s-a decis că se va interzice comercializarea sau schimbul de medicamente şi produse farmaceutice între furnizorii angro.

De asemenea, s-a stabilit că importul medicamentelor şi produselor farmaceutice se va efectua direct de la producători sau distribuitorii autorizaţi ai acestora.

Problema dezvoltării pieţei produselor farmaceutice a fost abordată anterior şi de către Guvern, care şi-a propus să redreseze situaţia în domeniu, deoarece numai circa 3% din totalul medicamentelor şi materiei prime sînt de producţie autohtonă şi acest lucru impune majorarea continuă a importurilor de medicamente, în timp ce activitatea întreprinderilor autohtone în domeniu este foarte slabă şi neprofitabilă.

Mai amintim că anterior Guvernul a decis rezilierea contractului de privatizare a celui mai mare producător de medicamente din Moldova — Întreprinderea Mixtă “Eurofarmaco”, fapt pentru care a fost necesară restituirea investiţiilor efectuate şi care a determinat ineficienţa activităţii economice a întreprinderii o perioadă îndelungată de timp.

Legea privind ratificarea Convenţiei de la Stokholm privind poluanţii organici persistenţi

Convenţia are menirea de a proteja sănătatea omului şi mediul ambiant împotriva influenţei negative a poluanţilor organici persistenţi. O serie de prevederi ale Convenţiei stabilesc suportul financiar necesar realizării prevederilor ei şi aceste surse pot constitui un suport esenţial pentru realizarea Convenţiei pe teritoriul Republicii Moldova.

Conform argumentelor aduse de iniţiatori, Republica Moldova nu va fi supusă unor plăţi suplimentare pentru realizarea convenţiei, deoarece ţările cu economie în curs de tranziţie sînt scutite de plata cotizaţiei de membru.

Amintim că anterior pentru prelucrarea şi distrugerea substanţelor nocive Republica Moldova a obţinut susţinere din partea NATO.

Hotărîrile privind numirea în funcţie a primului adjunct al procurorului general şi confirmarea Colegiului procuraturii

Prin hotărîrile sale Parlamentul a decis numirea în funcţia de prim-adjunct al procurorului general pe dl Valeriu Gurbulea, ex-procuror adjunct al mun. Chişinău, care pînă la numirea sa în noua postură a deţinut funcţia de secretar al Consiliului Suprem de Securitate de pe lîngă Preşedintele RM.

Anterior presa de opoziţie şi reprezentanţii unor organizaţii obşteşti l-au acuzat pe V. Gurbulea de implicare în acţiuni de influenţare a unor organe de drept şi de comiterea unor fapte de corupţie, cerînd Preşedintelui RM să-l demită din funcţie ori să prezinte informaţii despre nevinovăţia consilierului său, acuzaţii rămase fără răspuns.

Parlamentul a votat o hotărîre prin care a confirmat componenţa Colegiului procuraturii generale, act prin care şi-au păstrat funcţiile de adjuncţi ai procurorului general viceprocurorii Alexandru Stoianoglo (ex-procuror al Găgăuziei) şi Nicolae Oprea. În componenţa Colegiului au mai fost incluşi:

Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului bunurilor imobile

Proiectul propus de Guvern conţine o serie de prevederi menite să reformeze structura organelor de evidenţă a bunurilor imobile. Sînt propuse o serie de prevederi privind accesul la bazele de date conţinînd informaţii cadastrale ale instanţelor de drept, ale autorităţilor publice centrale şi locale.

Se mai propune ca metodologia tarifelor pentru serviciile prestate de organele cadastrale să fie aprobată de către Guvern, asigurîndu-se flexibilitatea şi relevanţa cheltuielilor, precum şi promovarea protecţiei sociale a populaţiei.

Proiectele de hotărîri privind ridicarea imunităţii unor deputaţi în Parlament

Majoritatea parlamentară a decis să ridice imunitatea pentru cercetare şi trimitere în judecată penală a 3 deputaţi PPCD: Iurie Roşca, Vlad Cubreacov şi Ştefan Secăreanu. Persoanele în cauză sînt acuzate că au organizat manifestaţii neautorizate de protest şi că au profanat simboluri de stat ale Federaţiei Ruse (au ars drapele de stat şi fotografia Preşedintelui FR Vladimir Putin).

De asemenea, procurorul general a solicitat ridicarea imunităţii deputatului “Alianţei Braghiş” Nicolae Malachi, care este acuzat de privatizarea ilegală a unei baze de odihnă de pe litoralul Mării Negre, fapt prin care a prejudiciat bugetul de stat cu peste 200 mii lei. Conform informaţiei prezentate de procurorul general, actele de privatizare ilicită au fost întreprinse de către persoana în cauză în timpul cît deţinea funcţii de înaltă răspundere în cadrul autorităţilor judeţene.

Hotărîrile sus-numite şi votarea propriu-zisă au avut loc în lipsa deputaţilor din opoziţie care nu au participat la votare, liderul PPCD lansînd la rîndul său acuzaţii dure împotriva majorităţii parlamentare şi politicii promovate de partidul aflat la guvernare.

26 ianuarie – 8 februarie 2004 23 februarie – 14 martie 2004