Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 10–30 mai 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #31 |

10–14 mai 2004

Luni, 10 mai a.c. s-a desfăşurat prima emisiune televizată din ciclul ora Parlamentului, la care Preşedintele legislativului a răspuns la un şir de întrebări ale prezentatoarei şi ale cetăţenilor. În cadrul emisiunii un accent deosebit a fost pus pe relaţia dintre majoritate şi opoziţie.

În aceeaşi perioadă s-a desfăşurat vizita oficială a delegaţiei parlamentarilor moldoveni în frunte cu preşedintele Parlamentului Eugenia Ostapciuc în Italia. În cadrul deplasării au avut loc întrevederi cu ambii preşedinţi ai camerelor Parlamentului italian, cu ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu un şir de autorităţi de diferit rang şi cu un grup de cetăţeni aflaţi la lucru în Italia.

În ceea ce priveşte şedinţele plenare, mari schimbări nu s-au produs, a continuat blocarea tribunei centrale de către fracţiunea PPCD care insistă asupra prezentării unor informaţii despre cheltuirea banilor publici. Aceasta a determinat preşedintele Legislativului să aplice din nou sancţiunea lipsirii de cuvînt pentru întreaga şedinţă. Majoritatea parlamentară nu a examinat încă în lectura a doua proiectul care prevede sancţionarea cu eliminarea din sală şi de la şedinţele plenare a deputaţilor care încalcă regulamentul.

Printre proiectele examinate şi adoptate de Parlament au fost şi cîteva care pot prezenta interes pentru anumite categorii de subiecţi.

Legea pentru modificarea Legii privind organizarea judecătorească

Prin legea respectivă a fost majorat numărul de judecători ai judecătoriei sectorului Botanica din mun. Chişinău. În judecătoria sectorului respectiv se examinează un număr mai mare de cauze ca în alte sectoare ale municipiului, inclusiv din cauza că în raza acestei judecătorii sînt amplasate instituţiile centrale ale puterii de stat şi o serie de organe de drept. Presa de opoziţie adesea menţionează faptul că judecătoria respectivă este controlată de putere, deoarece majoritatea proceselor intentate împotriva reprezentaţilor mass-media sînt cîştigate de structurile guvernamentale şi reprezentanţii puterii.

Legea pentru scutirea de TVA a construcţiilor monumentale

Prin legea respectivă au fost scutite de plata taxei pe valoarea adăugată lucrările de expertiză tehnică, de prospecţiuni, de proiectare, de construcţie şi restaurare finanţate din contul mijloacelor băneşti donate de persoanele fizice şi juridice, lista obiectelor respective urmînd a fi aprobată de Parlament.

Legea pentru completarea Legii securităţii statului

Prin modificarea efectuată, în categoria ameninţărilor la securitatea statului au fost incluse şi cazurile de criminalitate organizată şi corupţie care subminează securitatea statului.

Astfel, cazurile respective sînt considerate deosebit de periculoase şi capabile să submineze securitatea ţării. Respectiv, se poate presupune că în asemenea cazuri ancheta să fie efectuată de către organele de securitate ale statului.

Remarcăm că conform prevederilor legii sus-numite, pericol deosebit pentru securitatea statului prezintă:

Legea pentru modificarea Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei

Prin legea respectivă au fost introduse completări care permit studenţilor instituţiilor private şi de învăţămînt secundar sau mediu de specialitate să solicite amînarea încorporării militare. În prezent legislaţia permite acest lucru doar instituţiilor superioare şi acreditate de stat.

Proiectul legii pentru modificarea Legii privind declararea drept patrimoniu naţional a Complexului Combinatul de vinuri “Cricova”

Proiectul adoptat în prima lectură prevede că din cadrul patrimoniului respectiv, adică al domeniului public, se exclud o serie de obiecte. Astfel, se propune ca statutul respectiv să fie păstrat doar pentru:

Proiectul pentru anularea penalităţilor şi sancţiunilor aplicate Fabricii de brînzeturi din Leova

Proiectul adoptat în prima lectură este o iniţiativă legislativă a deputatului în Parlament Antonina Baldovici (aleasă în raionul Leova) şi prevede anularea penalităţilor şi sancţiunilor calculate în sumă de circa 2 milioane de lei. De remarcat că întreprinderea respectivă a fost privatizată în 1994 şi pînă în prezent a acumulat datoriile sus-numite, marea parte a lor provenind din cauza neachitării creditului acordat de stat.

Parlamentul a decis în prima lectură să anuleze toate penalităţile cu excepţia ratei dobînzii calculate pentru nerambursarea creditului.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative din domeniul vamal

Legea adoptată în prima lectură prevede introducerea unor completări, conform cărora:

  1. Taxa vamală achitată pentru mărfurile plasate în regim vamal de perfecţionare activă, la care se aplică taxa vamală, se restituie în cel mult 30 de zile de la scoaterea producţiei finite.
  2. Regimul vamal de perfecţionare activă va fi acel regim în care mărfurile străine sînt supuse unor operaţiuni de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal, fără aplicarea măsurilor de politică economică şi cu restituirea drepturilor de import încasate, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale şi taxei speciale, dacă produsele rezultate sînt scoase din teritoriul vamal.

17–21 mai 2004

În perioada de referinţă a avut loc deplasarea delegaţiei parlamentare moldovene la Strasbourg, unde, conform comunicatelor serviciului de presă al Legislativului, Preşedintele Parlamentului Eugenia Ostapciuc a participat la Conferinţa europeană a preşedinţilor de parlamente, în cadrul căreia a rostit o alocuţiune. De asemenea, în cadrul vizitei la Strasbourg delegaţia parlamentară a avut întrevederi cu Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Pieter Schieder, cu Secretarul General al CE Walter Schwimmer, cu preşedintele Consiliului Federaţiei Serghei Mironov şi cu Preşedintele Bundestagului Wolfgang Thierse.

Şedinţa parlamentului care a avut loc joi s-a desfăşurat după scenariul devenit tradiţional: la începutul şedinţei reprezentanţii fracţiunii PPCD blochează tribuna centrală pe motiv că nu li se oferă informaţiile solicitate cu privire la cheltuirea banilor publici, iar Preşedintele Parlamentului îi cheamă la ordine, aplicîndu-le sancţiunea interzicerii de a lua cuvîntul dacă nu se supun.

Deputaţii au examinat şi adoptat cîteva iniţiative legislative, în principal, prezentate de Preşedintele ţării pentru examinare prioritară. Cu ocazia participării la o emisiune televizată Preşedintele Parlamentului a remarcat că Parlamentul a adoptat în perioada 2001–2004 nouăzeci la sută din iniţiativele şefului statului, încă cîteva aflîndu-se în proces final de examinare.

La finele şedinţei, în cadrul timpului rezervat interpelărilor, mai mulţi deputaţi reprezentînd fracţiunea majoritară au solicitat prezentarea informaţiei referitoare la legalitatea privatizării sediilor PPCD şi referitor la apartenenţa acestora unor lideri ai partidului. Liderii PPCD au ripostat afirmînd că deputaţii fracţiunii majoritare se văd nevoiţi să se apere şi răspund astfel la acuzaţiile de corupţie pe care le aduc deputaţii PPCD.

Legea pentru modificarea şi completarea Codului Penal

Legea adoptată de Parlament în lectură finală prevede modificarea reglementărilor referitoare la:

1. Falsificarea, importul, transportarea, păstrarea, comercializarea produselor, prestarea serviciilor periculoase pentru viaţa sau sănătatea consumatorilor (art.216 Cod penal).

Se prevede că acţiunile sus-numite, în dependenţă de gravitate şi daunele pricinuite consumatorilor şi modului în care au fost comise, vor fi sancţionate începînd cu amendă de la 900 lei şi pînă la închisoare pe un termen de pînă la 7 ani. Se mai prevede şi o astfel de sancţiune ca interzicerea desfăşurării unei activităţi sau chiar lichidarea întreprinderii culpabile.

2. Comercializarea mărfurilor de proastă calitate sau neconforme standardelor (art.254 Cod penal).

Pentru comercializarea cu bună ştiinţă a mărfurilor de proastă calitate sau necorespunzătoare standardelor se va aplica sancţiune pornind de la amendă în mărime de la 6 mii lei pînă la închisoare pe un termen de pînă la 7 ani.

Legea privind modificarea Legii distincţiilor de stat şi Hotărîrea privind instituirea medaliei jubiliare “60 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă”

Preşedintele Republicii a propus Parlamentului să instituie medalia “60 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă”, pentru marcarea, la 24 august 2004, a 60 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă şi pentru a da prinos de recunoştinţă participanţilor la eliberarea ţării noastre de sub ocupaţia fascistă. Pentru a asigura realizarea celor propuse, Parlamentul a modificat Legea cu privire la distincţiile de stat şi a aprobat statutul şi modelul medaliei jubiliare respective.

Astfel, se prevede că medalia jubiliară “60 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă” se va conferi:

Finanţarea cheltuielilor aferente confecţionării medaliei sînt puse în sarcina Guvernului, care va trebui să determine sursa de finanţare, din contul bugetului de stat. Mijloacele de informare în masă au făcut deja o analiză pe această temă, apreciind numărul presupuşilor beneficiari de medalii la peste 300 mii. Desigur că cifra va fi mult mai mică în cazul în care medalia se va conferi cu precădere doar cetăţenilor Republicii Moldova şi doar în cazuri unice, şi altor persoane merituoase.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la societăţile pe acţiuni

Legea în cauză prevede obligaţia societăţilor pe acţiuni de a plăti în calitate de dividende cel puţin 30 la sută din profitul net care rămîne la dispoziţia societăţii după executarea altor obligaţii existente şi expres stipulate de legislaţie. Proiectul în cauză a fost criticat de reprezentanţii societăţilor pe acţiuni, care au considerat că astfel se limitează autonomia administrării întreprinderii şi libertatea activităţii economice. Pe de altă parte, autorii iniţiativei susţin că ea este îndreptată spre susţinerea acţionarilor minoritari, care sînt foarte mulţi la număr, dar adesea sînt nedreptăţiţi prin neplata dividendelor anuale sau plata unor sume derizorii.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea articolului 49 din Codul fiscal, în scopul susţinerii micului business

Proiectul respectiv este şi el o iniţiativă a şefului statului şi propune stabilirea unui mecanism de stimulare a micului business prin scutirea sau anularea impozitelor.

În calitate de argumente pentru adoptarea modificărilor servesc astfel de argumente ca importanţa sectorului micului business în soluţionarea unor astfel de probleme social-economice ca reducerea şomajului, majorarea părţii de venituri în bugetele de toate nivelurile, asigurarea stabilităţii în societate.

Conform redacţiei propuse a articolului 49 din Codul fiscal, agenţii economici care angajează un număr mediu de salariaţi de pînă la 19 persoane şi a căror sumă anuală de vînzări nete nu depăşeşte 3 mln lei, în urma depunerii cererii la Inspectoratul fiscal teritorial de stat, pot beneficia de scutire integrală de plata impozitului pe venit pentru o perioadă iniţială de 3 ani, iar pentru următorii 2 (doi) ani — de o scutire de 35% din suma impozitului pe venitul calculat. Beneficiari ai înlesnirii la plata impozitului pe venit ar putea fi agenţii economici, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi cooperativele agricole, indiferent de faptul dacă acestea fabrică produse (prestează servicii) sau desfăşoară altă activitate comercială.

În conformitate cu noua redacţie a art.49 din Codul fiscal şi cu art.l din Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului business, de facilitatea menţionată vor putea beneficia toate microîntreprinderile şi o parte din întreprinderile mici ale căror vînzări nete nu depăşesc 3 mln lei, iar numărul de salariaţi este de pînă la 19 persoane inclusiv.

Scutirile propuse nu vor fi aplicabile agenţilor economici:

Dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit se va acorda în baza cererii privind scutirea de plata impozitului pe venit, depuse de către agentul economic la organul teritorial al Serviciului fiscal de stat. Agentul economic va fi privat de dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit dacă va avea restanţe la plata impozitelor şi taxelor la bugetul public naţional, nu va prezenta în termenele stabilite dările de seamă fiscale pentru perioada fiscală precedentă etc.

Mai mulţi experţi şi-au expus scepticismul în legătură cu ideile abordate, considerînd că acestea au mai mult un scop politic decît unul economic. Aceste păreri sînt motivate de faptul că practic fiece guvern aflat în funcţie de la 1990 încoace a iniţiat programe de susţinere şi dezvoltare a micului business, a stabilit anumite facilităţi fiscale, însă efectul a fost mic, diminuat de atitudinea funcţionarilor şi a organelor de control, dar şi de incorectitudinea comercianţilor şi producătorilor, care întotdeauna au căutat şi găsit metode de a se eschiva de la plata obligaţiilor stabilite de legislaţie.

24–28 mai 2004

Şedinţa plenară a Parlamentului din săptămîna trecută s-a desfăşurat în condiţii normale, deputaţii creştin-democraţi renunţînd la blocarea tribunei centrale a legislativului. Motivele renunţării la protest au fost enunţate de liderul PPCD, Iurie Roşca, care a confirmat faptul că scopul principal urmărit prin actele întreprinse a fost atenţionarea opiniei publice asupra unui şir de probleme.

În schimb, o dată ce au părăsit tribuna centrală, deputaţii PPCD au redobîndit dreptul la formularea întrebărilor şi interpelărilor putînd să participe la dezbateri asupra proiectelor, drept pe care au încercat să-l folosească din plin.

Legea pentru modificarea şi completarea legii cu privire la declararea Combinatului de vinuri “Cricova” SA drept obiect al patrimoniului cultural-naţional

Prin legea respectivă din patrimoniul public au fost excluse o serie de obiecte şi bunuri care astfel vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea tehnologică a întreprinderii, obţinerea creditelor etc.

Amintim că adoptarea în anul 2003 a Legii sus-numite a fost apreciată negativ de organismele creditoare internaţionale şi împreună cu neintroducerea în termen a inspecţiei înainte de expediţie a constituit o cauză formală a nereluării finanţării externe a ţării.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative ce reglementează regimul produselor petroliere

Scopul urmărit prin adoptarea legii este sporirea rolului Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică, în calitate de autoritate abilitată cu reglementarea preţurilor şi tarifelor la produsele respective. Astfel, se prevede:

De asemenea, din Legea de bază au fost excluse prevederile referitoare la obligativitatea marcării speciale a produselor petroliere, motivele invocate fiind:

Legea mai conţine şi o serie de prevederi care au menirea de a spori responsabilitatea titularilor de licenţe, respectării de către aceştia a normelor tehnice, standardelor, condiţiilor licenţei, drepturilor consumatorilor, metodologiei de calculare a preţurilor la produsele petroliere etc.

Legea Nr.461-XV privind piaţa produselor petroliere a fost adoptată la 30 iulie 2001 şi a fost declarată de guvernare ca fiind una din marile realizări în domeniul combaterii contrabandei cu produse petroliere şi un mecanism sigur pentru asigurarea securităţii energetice a statului. Din momentul adoptării, Legea în cauză a determinat mai multe critici şi chiar proteste ale importatorilor şi comercianţilor de produse petroliere, fapt care a determinat modificarea ei de mai multe ori.

Experţii în domeniu consideră că scopurile urmărite prin adoptarea Legii nu au fost atinse, deoarece preţurile la produse cresc în continuare, calitatea combustibilului este proastă, iar acumulările la buget sînt cu mult sub nivelul scontat — iniţial se anunţase că 50% din produsele petroliere sînt introduse în ţară prin contrabandă şi, prin urmare, odată implementată legea, urma să se obţină acumulări fiscale în cuantum dublu.

Se poate spune că şi această ultimă modificare a Legii a întîrziat să fie adoptată, deoarece preţurile la produsele petroliere au crescut cu 10% şi orice alte modificări ulterioare ale legislaţiei nu vor putea determina revenirea la un preţ mai mic.

Proiectul legii cu privire la regimul stării de urgenţă, regimul stării de asediu şi regimul stării de război

Proiectul adoptat în prima lectură derivă din prevederile constituţionale şi are menirea de a stabili temeiurile, modurile şi condiţiile declarării stării de urgenţă, de asediu şi de război, precum şi competenţa autorităţilor care le declară. De asemenea, se determină măsurile ce se aplică în perioada stării de urgenţă, de asediu şi de război, precum şi drepturile, obligaţiile şi răspunderea persoanelor fizice şi juridice în această perioadă.

În cuprinsul proiectului se definesc stările sus-menţionate şi se arată cazurile ce le pot provoca.

O normă specială stabileşte că în perioada stării de urgenţă, de asediu şi de război, legile şi alte acte normative adoptate pînă la instituirea stării respective acţionează în măsura în care nu contravin legii respective. Aceeaşi normă stabileşte că în perioada stării de urgenţă, de asediu şi de război, instituite pe întreg teritoriul Republicii Moldova, nu se admite modificarea Constituţiei, adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice şi legislaţiei electorale, precum şi desfăşurarea alegerilor autorităţilor publice centrale şi locale, şi a referendumurilor republicane şi locale.

Se mai prevede că pe durata stărilor respective poate fi restrîns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi ale cetăţenilor, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora, în conformitate cu prevederile Constituţiei.

Legea mai prevede că în cazul declarării stării de urgenţă, de asediu şi de război, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale şi locale se pun în sarcina organelor competente, în modul stabilit de Guvern.

Conform art.12 din lege, starea de urgenţă, de asediu şi de război se declară prin hotărîre a Parlamentului Republicii Moldova. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară starea de război şi le aduce neîntîrziat la cunoştinţa Parlamentului.

Printre măsurile aplicabile în condiţiile stării de urgenţă se numără şi următoarele:

În perioada stării de asediu, suplimentar la măsurile prevăzute în caz de urgenţă, pot fi luate următoarele măsuri:

Pe durata stării de război, suplimentar la măsurile prevăzute în caz de urgenţă şi asediu, pot fi luate următoarele măsuri:

În privinţa înfăptuirii justiţiei legea prevede că va fi interzisă crearea de instanţe extraordinare, însă procedura în cauzele penale şi cele privind contravenţiile administrative se reduce în timp (urmărirea penală se va efectua maximum o lună, iar examinarea cauzelor penale se va efectua în 7 zile de la data remiterii în instanţă.

Problemele propuse a fi reglementate prin noua lege sînt guvernate în prezent de Legea cu privire la regimul juridic al stării excepţionale şi la formele speciale de guvernare, adoptată încă la 1 decembrie 1990. Această lege este învechită şi o parte din normele ei sînt inaplicabile din cauza că contravin Constituţiei şi actelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Unii experţi au încercat să facă o paralelă între examinarea legii sus-numite şi recentele evenimente ce au avut loc în Georgia, presupunînd că noua reglementare ar putea fi necesară autorităţilor moldoveneşti pentru cazurile unor proteste şi dezordini de masă.

Pe de altă parte, aplicarea Legii actuale cu privire la regimul stărilor excepţionale ar fi mult mai defectuoasă şi o nouă reglementare oricum se impunea de rigorile vremii.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative referitoare la licenţiere

Modificările şi completările adoptate în primă lectură au sarcina de a asigura un grad mai înalt de eficienţă a dispoziţiilor Legii privind licenţierea unor genuri de activitate, prin introducerea unor mecanisme exacte şi aplicabile în procesul de licenţiere şi monitorizare a activităţi titularilor de licenţe. Printre modificările propuse ar fi de remarcat cele referitoare la:

  1. Învestirea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul doi cu dreptul de licenţiere a comercializării cu amănuntul a băuturilor alcoolice şi a produselor din tutun.
  2. Reducerea şi comasarea unor genuri de activitate supuse licenţierii, ceea ce va facilita agenţii economici, reducînd cheltuielile atît pentru licenţă, cît şi pentru perfectarea pachetului de documente aferent licenţierii.
  3. Excluderea obligativităţii prezentării obligatorii a certificatului despre lipsa datoriilor la bugetul consolidat şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi a copiilor, autentificate notarial de pe documentele anexate la cererea de eliberare a licenţei.
26 aprilie – 9 mai 2004 31 mai – 13 iunie 2004