Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 31 mai – 13 iunie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #32 |

31 mai — 4 iunie 2004

Ultima şedinţă plenară a legislativului care a avut loc în ziua de 3 iunie 2004 a adordat două subiecte majore:
  1. Discutarea rezultatelor reformei administrativ-teritoriale.
  2. Prezentarea întrebărilor şi interpelărilor de către deputaţii din toate fracţiunile parlamentare.

Ambele subiecte au fost dezbătute aprins, adepţii reformei apărînd necesitatea ei şi demonstrînd eficienţa măsurilor întreprinse, iar adversarii considerînd-o inutilă şi o formă de punere sub control a puterii locale. Prim-viceprim-ministrul Vasile Iovv, care a prezentat în Parlament informaţia pe această temă, a menţionat faptul că atît creşterea economică, cît şi creşterea PIB-ului, a volumului de mărfuri exportate, precum şi gazificarea localităţilor se datorează în cea mai mare parte reformei teritoriale. Responsabilul guvernamental a declarat că reforma a fost o reuşită a guvernării şi că ea are rezultate pozitive pentru dezvoltarea ţării.

Deputaţii din opoziţie apreciază revizuirea sistemului administraţiei publice locale ca pe o antireformă, consideră că cheltuielile pentru efectuarea ei au fost considerabile şi neîntemeiate, deoarece puterea nu a devenit mai aproape de cetăţean. În context, au fost invocate mai multe probleme legate de limitarea numărului de funcţionari locali, dependenţa financiară a unităţilor administrativ-teritoriale de puterea centrală şi autorităţile raionale, politizarea structurilor de administrare, insuficienţa resurselor materiale etc. În cadrul timpului rezervat întrebărilor şi interpelărilor, deputaţii au procedat la un schimb de acuzaţii reciproce, majoritatea acuzînd liderii opoziţiei că îşi promovează interesele economice şi financiare, iar opoziţia invocînd comiterea de către reprezentanţii guvernării a unor grave fraude şi acte de corupţie. De asemenea, reprezentanţii opoziţiei au solicitat tot mai insistent prezentarea informaţiilor pe care anterior le-au adresat Guvernului sub formă de întrebări sau interpelări şi la care nu au primit toate răspunsurile dorite.

În cadrul şedinţei plenare au fost examinate şi adoptate doar cîteva proiecte de acte legislative, unele dintre acestea avînd însă importanţă pentru diverse domenii ale vieţii sociale.

Legea privind stabilirea procedurii insolvabilităţii unor instituţii financiare

Prin Legea adoptată de Parlament s-a stabilit o excepţie de la prevederile generale ale Legii insolvabilităţii, conform căreia, derularea proceselor de insolvabilitate intentate unor instituţii financiare pînă la data de 15 februarie 2002 va fi guvernată de legislaţia în vigoare la momentul intentării proceselor respective.

Motivarea adoptării legii o constituie faptul că în perioada 1996 — 2002 Banca Naţională a retras mai multe licenţe ale instituţiilor financiare şi a numit administratori din oficiu pentru a asigura gestionarea şi controlul procesului de lichidare a acestora. Deoarece procesul de lichidare durează şi după intrarea în vigoare a noii legi cu privire la insolvabilitate, a fost necesară menţinerea procedurii anterioare în domeniu.

Amintim în context că la 14 noiembrie 2001 Parlamentul a adoptat Legea insolvabilităţii, care a abrogat Legea Nr.786-XIII din 26 martie 1996 cu privire la faliment şi Legea restructurării întreprinderilor nr.958-XIII din 19 iulie 1996.

Legea insolvabilităţii stabileşte cadrul juridic pentru procesul de restructurare a întreprinderilor insolvabile în vederea remedierii lor financiare şi economice, pentru procesul de insolvabilitate în vederea satisfacerii colective a creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului lui şi distribuirea produsului obţinut. Legea insolvabilităţii este aplicabilă:

  1. asupra întreprinderilor în proces de restructurare, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma juridică de organizare, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit;
  2. asupra întreprinderilor, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, băncilor şi altor instituţii financiare, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, societăţilor necomerciale, în proces de insolvabilitate, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit.

Statul, unităţile administrativ-teritoriale şi persoanele juridice de drept public nu sînt subiecte ale insolvabilităţii.

Legea privind deducerea sumelor vărsate în Fondul de garantare a depozitelor bancare

Prin Legea adoptată de Parlament se stabileşte că instituţiile financiare care formează resursele Fondului de garantare a depozitelor bancare li se va permite deducerea contribuţiilor obligatorii stabilite de Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar.

La 26 decembrie 2003 Parlamentul a adoptat Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar, care au ca obiect garantarea depozitelor persoanelor fizice din băncile autorizate de Banca Naţională a Moldovei. La data intrării în vigoare a prezentei legi, se constituie Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, ca persoană juridică de drept public. La formarea mijloacelor Fondului sînt admise şi obligate să participe băncile autorizate de Banca Naţională a Moldovei.

Legea privind anularea penalităţilor şi sancţiunilor calculate şi neachitate de către SA “Fabrica de brînzeturi din Leova”

Prin Legea adoptată Parlamentul a anulat penalităţile şi sancţiunile faţă de bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat care au fost calculate agentului economic sus-numit. Suma totală a scutirilor se estimează la circa 1,2 milioane de lei şi intervenţia statului a fost considerată necesară pentru că întreprinderea respectivă nu a putut rambursa creditul luat anterior, din cauza dispariţiei marilor producători de lactate ce constituiau principalii furnizori de materie primă pentru producerea brînzeturilor.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative în domeniul telecomunicaţiilor

Proiectul adoptat în prima lectură de Parlament prevede introducerea unui articol nou în Codul cu privire la contravenţiile administrative — Utilizarea resurselor de numerotare fără decizia de autorizare sau transmiterea acestor resurse altei persoane. Pentru comiterea încălcărilor respective se propune stabilirea unor amenzi de pînă la 36 mii lei. De asemenea, se propune ca aplicarea sancţiunilor respective să intre în competenţa Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică.

Modificarea enunţată este determinată de faptul că resursele de numerotare, fiind proprietatea exclusivă a Republicii Moldova, au un regim special de gestionare şi atribuire. Conform Legii, numerele telefonice nu pot fi utilizate de persoanele juridice din Moldova spontan, deoarece acest fapt care ar conduce la cauzarea prejudiciului statului atît pe plan intern, cît şi internaţional.

Practica recentă a constatat deja cazuri de încălcare a modului stabilit de utilizarea resurselor de numerotare, astfel încît în scopul contracarării utilizării neautorizate a resurselor de numerotare se propune a completa Codul cu privire la contravenţiile administrative cu un articol nou 142/6 “Utilizarea resurselor de numerotare fără decizia de autorizare sau transmiterea resurselor de numerotare unei alte persoane”.

7–11 iunie 2004

În perioada de referinţă deputaţii au lucrat mai mult în comisiile şi fracţiunile parlamentare, fapt care a determinat ca şedinţa plenară să aibă o durată record, problemele incluse în ordinea de zi fiind dezbătute deosebit de aprins.

Legea pentru modificarea art.49 din Codul fiscal

Legea respectivă a fost iniţiată de Preşedintele ţării şi a fost declarată drept un pas important în susţinerea agenţilor economici din categoria micului business. Legea prevede căvor avea dreptul la scutire integrală de plata impozitului pe venit pe un termen de trei ani următorii agenţi economici:

Scutirea de plata impozitului pe venit nu va fi aplicabilă agenţilor economici care deţin o poziţie dominantă pe piaţă; în al căror capital social cota acţionarilor (fondatorilor) care nu sînt agenţi ai micului business depăşeşte 35%; producătorilor şi importatorilor de mărfuri supuse accizelor; companiilor fiduciare şi de asigurare; fondurilor de investiţii; băncilor ş.a.

Dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit va apărea după ce agentul economic va încheia un acord special cu Serviciul Fiscal de Stat, iar termenul de acordare a scutirii de plata impozitului pe venit nu va depinde de faptul dacă a fost obţinut venit impozabil sau au fost suportate pierderi în perioada pentru care a fost obţinută scutirea.

Legea mai prevede că agentul economic va fi privat de dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit dacă:

Legea pentru ratificarea unor acte internaţionale în domeniul telecomunicaţiilor

Prin legile adoptate de Parlament au fost ratificate:

1. Instrumentul de modificare a Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT).

2. Instrumentul de modificare a Statutului Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor.

Actele respective au fost adoptate în 2002 de către Conferinţa plenipotenţiară a UIT.

Esenţa modificărilor se referă la: Alegerile şi activitatea organelor de conducere a UIT, accesul la Conferinţele plenipotenţiare, Conferinţele radiocomunicaţiilor, Adunările radiocomunicaţiilor, Conferinţele mondiale de standardizare în telecomunicaţiile şi Conferinţele de dezvoltare a telecomunicaţiilor etc.

Modificările şi completările efectuate mai vizează şi funcţiile, obligaţiunile, metodele de lucru ale Consiliului, Secretariatului general şi ale Comitetului de Reglementare în Radiocomunicaţii din cadrul Uniunii. Au fost operate o serie de modificări în vederea stabilirii surselor de finanţare pentru desfăşurarea conferinţelor regionale. De asemenea, este precizat mecanismul de stabilire a plafonului-limită şi a mărimii cotizaţiei plătite de fiecare stat-membru.

Legea pentru ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de state ai CSI

Prin legea adoptată a fost ratificată hotărîrea adoptată în 2003 prin care au fost aprobate amendamentele la statutul CSI. Esenţa modificărilor constă în stabilirea principiului de rotaţie alfabetică pentru deţinerea preşedinţiei în structurile organizaţiei (Consiliul şefilor de state, al şefilor de guverne şi al miniştrilor de Externe).

Amintim că această modificare a fost dictată de faptul că mai mulţi ani la rînd preşedinţia a fost deţinută de către Federaţia Rusă şi această situaţie a provocat nemulţumirea unor membri ai organizaţiei şi intervenţia în procedurile de preluare a conducerii în structurile organizaţiei.

Proiectul legii privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producere în agricultură

Proiectul adoptat în prima lectură are drept scop asigurarea unei producţii stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenţionată a riscurilor de producere în agricultură. Legea va reglementa relaţiile de asigurare dintre organizaţiile de asigurare şi persoanele fizice sau juridice — producători agricoli şi piscicoli în procesul asigurării riscurilor de producere în agricultură şi piscicultura cu subvenţionarea de către stat a primelor de asigurare.

În calitate de obiect al asigurării riscurilor de producere în agricultură vor fi interesele patrimoniale, legate de obţinerea roadei, culturilor agricole, creşterea animalelor şi păsărilor, întreţinerea familiilor de albine şi producţia piscicolă:

Prin riscuri de producere în agricultură urmează a se înţelege următoarele evenimente:

Suma de asigurare la asigurarea roadei culturilor agricole şi a plantaţiilor multianuale urmează a se stabili în baza valorii recoltei prognozate.

Legea mai conţine prevederi referitoare la:

Proiectul legii pentru completarea legii cu privire la privatizare

Proiectul adoptat în prima lectură propune stabilirea unei norme conform căreia statul nu garantează dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate în localităţile controlate de autorităţile separatiste din stînga Nistrului, în cazul că acestea vor fi privatizate fără acordul Guvernului.

Necesitatea modificării e motivată de faptul că autorităţile nerecunoscutei RMN au declanşat o campanie de privatizare masivă a obiectelor industriale şi de producere din zonă (peste 75 de întreprinderi).

Discutarea proiectului a determinat obiecţii serioase expuse atît de reprezentanţii opoziţiei, cît şi de cei ai majorităţii parlamentare, fiecare vorbitor aducînd argumente diferite în susţinerea sau contra iniţiativei respective.

Proiectul legii pentru modificarea legislaţiei referitoare la eliberarea actelor de identitate pentru minori şi ieşirea lor din ţară

Proiectul respectiv a fost înaintat de Preşedintele Republicii cu scopul declarat de a combate traficul de minori. Se propune instituirea mai multor măsuri în domeniu, printre care şi:

  1. Plecarea minorilor peste hotare doar însoţiţi de o persoană desemnată prin act autentificat notarial (pentru a ţine evidenţa persoanelor care însoţesc minorii).
  2. Obţinerea consimţămîntului minorului (conştient) pentru plecarea peste hotare.
  3. Introducerea obligativităţii deţinerii de către minori a actelor de identitate (paşapoartelor de străinătate) care să le permită ieşirea din ţară. Această din urmă normă a provocat discuţii controversate, deoarece ea presupune obligarea fiecărei familii la cheltuieli considerabile.

Proiectul legii privind impozitul unic în agricultură

Proiectul prevede instituirea unui experiment de aplicare a impozitului unic pentru unele localităţi din republică, urmînd ca în urma experimentului să se determine eficienţa mecanismului propus şi utilitatea extinderii acestuia pe întreg teritoriul ţării.

Proiectul adoptat în prima lectură prevede că impozitul unic în agricultură include impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, taxa pe valoarea adăugată, cu excepţia TVA la import, impozitul pe bunurile imobiliare, taxele percepute în Fondul rutier, taxa pentru apă şi taxa pentru amenajarea teritoriului.

Celelalte impozite, taxe şi cotizaţii se achită de către contribuabili în modul general stabilit. În cazul în care contribuabilul care achită impozitul unic în agricultură desfăşoară altă activitate decît cea prevăzută prin legea propusă, venitul acestuia se impozitează în modul stabilit de legislaţie.

Subiecţi ai impunerii cu impozit unic în agricultură vor fi persoanele juridice şi fizice, care desfăşoară activitate de întreprinzător, rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova, care sînt producători agricoli, adică: persoanele juridice şi fizice cu orice formă de proprietate şi de organizare juridică, proprietari ai terenurilor cu destinaţie agricolă şi/sau arendaşi ai terenurilor menţionate.

Cotele impozitului unic se vor stabili anual pentru suprafeţele agricole în funcţie de bonitatea fiecărui hectar de terenuri agricole:

  1. în mărime de 2,1 lei — pentru l grad/hectar de terenuri cărora le sînt atribuiţi indici cadastrali;
  2. în mărime de 1,50 lei — pentru l hectar de terenuri fără indici cadastrali.
10–30 mai 2004 14–27 iunie 2004