Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 14–27 iunie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #33 |

14–18 iunie 2004

În perioada de referinţă Parlamentul a examinat mai multe acte legislative, unele dintre acestea, îndeosebi cele referitoare la alegerea Preşedintelui ţării şi modificarea legislaţiei în domeniul activităţii fondurilor de investiţii, suscitînd interesul general.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova

Conform iniţiativei unor deputaţi reprezentînd fracţiunea majoritară, prin Legea adoptată de Parlament în 2 lecturi concomitent s-a stabilit în alineatul doi al articolului întîi al Legii că “Parlamentul de aceeaşi legislatură alege Preşedintele o singură dată, cu excepţia cazurilor de intervenire anticipată a vacanţei funcţiei (în caz de demisie, demitere, deces sau imposibilitate definitivă de exercitare a atribuţiilor)”. Această normă nu era înscrisă expres în dispoziţiile constituţionale modificate şi ale legii adoptate după reforma constituţională din 2000 şi legislaţia existentă acorda Parlamentului dreptul formal de a purcede la alegerea Preşedintelui cu cel mult 45 de zile înainte de expirarea mandatului Preşedintelui în exerciţiu.

Pe aceeaşi temă a existat şi un proiect al deputaţilor din opoziţia parlamentară, care propunea ca alegerile Preşedintelui RM să se desfăşoare în două luni de la expirarea mandatului Preşedintelui în exerciţiu şi ca rezultatul alegerilor să fie confirmat prin lege organică. Acest proiect nu a fost însă susţinut de Parlament, deoarece permitea extinderea mandatului Preşedintelui în exerciţiu şi putea conduce la situaţii de conflict sau impas politic, dacă, spre exemplu, Preşedintele în exerciţiu ar fi în conflict cu Parlamentul şi ar refuza să promulge legea organică adoptată prin care se confirmă alegerea unui alt şef de stat.

Prin modificările efectuate deputaţii au confirmat că nu se intenţionează realegerea în funcţie a actualului Preşedinte de către actualul Parlament şi au anulat posibilitatea ca acest lucru să-l facă componenţele ulterioare ale Parlamentului. În acelaşi timp, putem să constatăm că deoarece Constituţia nu este modificată, orice legislativ ar putea anula norma recent introdusă şi să efectueze alegerile, dar cu riscul descalificării politice şi morale.

Amintim în acest context prevederile legislaţiei în vigoare, conform cărora alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se desfăşoară cu cel mult 45 de zile înainte de ziua expirării mandatului Preşedintelui în exerciţiu. Data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului.

În funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova poate fi ales orice cetăţean cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani.

Candidatura pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova poate fi propusă, începînd cu ziua fixării datei alegerilor, de către persoana care îşi înaintează propria candidatură susţinută de cel puţin 15 deputaţi sau un grup de cel puţin 15 deputaţi.

Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează, în termen de cel mult 3 zile, un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute în primul tur. Dacă la turul întîi a participat un singur candidat care nu a acumulat numărul necesar de voturi sau dacă în turul al doilea nici un candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate. În cazul parităţii de voturi după primul tur de scrutin, comisia specială stabileşte prin tragere la sorţi candidaţii care vor participa la turul al doilea.

În baza informaţiei prezentate de comisia specială, Parlamentul adoptă o hotărîre prin care confirmă că Preşedintele Republicii Moldova este ales. Curtea Constituţională, în termen de 3 zile de la luarea hotărîrii Parlamentului privind alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, examinează în şedinţă publică constituţionalitatea alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi emite o hotărîre cu privire la validarea rezultatelor alegerilor, hotărîre care se publică imediat.

Legea pentru ratificarea unor acte internaţionale în domeniul comerţului liber

Prin legile adoptate de Parlament au fost ratificate Acordul de comerţ liber între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Macedoniei, precum şi cel încheiat cu Guvernul Serbiei şi Muntenegrului.

Actele respective prevăd crearea unei zone de comerţ liber şi liberalizarea schimburilor comerciale.

Se prevede abolirea taxelor vamale la import şi export pentru produsele industriale.

De asemenea, se prevăd un şir de norme referitoare la condiţiile generale ale comerţului, cum ar fi: eliminarea barierelor tehnice; garantarea tranzitului liber; introducerea şi aplicarea măsurilor antidumping, compensatorii şi de salvgardare; utilizarea mecanismului de apărare comercială în cazul unor subvenţii nejustificate ale statului; protejarea drepturilor de proprietate intelectuală; reglementarea măsurilor sanitare şi fitosanitare; aplicarea mecanismelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului pentru soluţionarea litigiilor etc.

Legea pentru modificarea legii bugetului de stat pe anul 2004

Legea adoptată în regim de urgenţă prevede acordarea de către Banca Naţională a unui împrumut, în sumă de 50 milioane dolari SUA, pentru achitarea datoriilor externe, cu rambursare în termen de 5 ani.

Cu suma respectivă Guvernul a răscumpărat datoria pe hîrtii de valoare emise faţă de concernul “Gazprom” din Federaţia Rusă, estimată la peste 115 milioane de dolari SUA. În acest fel, datorită răscumpărării preventive a hîrtiilor de valoare emise anterior, s-a reuşit economisirea resurselor bugetare în valoare pe peste 60 milioane de dolari SUA.

Hotărîrea privind desemnarea unui nou membru al Consiliului de Observatori al Instituţiei publice “Teleradio-Moldova”

Prin hotărîrea respectivă, la propunerea comună a fracţiunilor parlamentare din opoziţie în funcţia de membru al CO al Companiei “Teleradio-Moldova” a fost numit domnul Victor Osipov, care în prezent deţine funcţia de director al Asociaţiei Presei Electronice “Apel”.

Funcţia de membru al CO a devenit vacantă în legătură cu decizia (nemotivată oficial) a ex-membrului CO Vasile Botnaru de a părăsi structura respectivă.

Proiectul de lege pentru modificarea legii cu privire la fondurile de investiţii

Proiectul de lege adoptat în prima lectură prevede un şir de schimbări în activitatea fondurilor de investiţii şi reorganizarea lor din fonduri nemutuale în fonduri mutuale sau în alte forme de organizare juridico-economică. Modificările au fost generate de faptul că o dată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la fondurile de investiţii, fondurile de investiţii s-au reorganizat la decizie proprie în fonduri nemutuale, fără a-şi asuma obligaţia de a răscumpăra acţiunile proprii de la acţionarii săi. În consecinţă, acţionarii fondurilor de investiţii nemutuale au pierdut controlul real asupra fondurilor, devenind nişte proprietari care nu beneficiază în nici un mod de bunurile aflate în proprietatea fondului.

În acelaşi timp, fondurile de investiţii mutuale sau pe intervale au obligaţia de a răscumpăra acţiunile acţionarilor săi imediat sau după o perioadă stabilită de timp. Fondurile de investiţii mutuale satisfac cererile micului investitor, asigurînd un venit optim capitalului sau economiilor sale disponibile.

În proiectul de lege propus se prevede că fondurile de investiţii nemutuale: se vor reorganiza în alte tipuri de fonduri de investiţii; se vor reorganiza sub alta formă organizatorico-juridică de activitate; vor lua decizia de lichidare benevolă.

Pînă la finalizarea procesului de reorganizare, fondurile de investiţii nemutuale vor asigura răscumpărarea deplină, în conformitate cu cererile primite de la acţionari sau de la moştenitorii lor, a acţiunilor lor plasate anterior sau schimbul acţiunilor fondurilor care aparţin acţionarilor lor pe acţiunile societăţilor pe acţiuni din portofoliul lor. În procesul de reorganizare se prevede organizarea unor măsuri prealabile, printre care şi difuzarea prin intermediul mass-media a informaţiei referitoare la răscumpărarea şi preţul acţiunilor propuse de fond; publicarea informaţiei referitoare la acţiunile societăţilor pe acţiuni din portofoliul fondului ş.a.

Proiectul prevede că fondurile de investiţii nemutuale care nu vor respecta prevederile sus-numite vor fi lichidate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură civilă

Prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 2 din 19 februarie 2004 “Privind controlul constituţionalităţii unor dispoziţii ale art.416 şi 444 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova” au fost declarate neconstituţionale un şir de prevederi care permiteau limitarea la 30 minute a luărilor de cuvînt ale reprezentanţilor participanţilor la proces (în procedură de recurs). Pentru a asigura executarea hotărîrii respective a Curţii Constituţionale s-a propus abrogarea prevederilor care stabileau limitări.

În acelaşi timp, s-a propus păstrarea şi detalierea dispoziţiilor conform cărora preşedintele şedinţei este în drept să limiteze luările de cuvînt ale reprezentanţilor părţilor, dacă aceştia se abat de la fondul recursului iar argumentele expuse nu au legătură cu motivarea recursului.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative referitoare la activitatea cooperativelor agricole

Scopul proiectului respectiv este de a stimula reorganizarea în întreprinderi agricole de producţie a societăţilor comerciale şi a întreprinderilor cu statut de persoană fizică. Printre măsurile propuse se prevăd:

Scopul declarat al modificărilor este atragerea investiţiilor şi dezvoltarea sectorului agrar. În acelaşi timp, oponenţii modificărilor au invocat faptul că prin introducerea lor se urmăreşte scopul stimulării formării cooperativelor de producţie care urmează să concentreze terenurile agricole şi să determine prelucrarea organizată a pămîntului (după tipul gospodăriilor colective din perioada sovietică — “colhozuri”).

21–25 iunie 2004

În perioada de referinţă Parlamentul a examinat mai multe acte legislative, unele dintre acestea provocînd discuţii contradictorii.

Legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război

Legea organică adoptată de Parlament stabileşte:

Legea prevede că în perioada stărilor respective legile şi alte acte normative adoptate pînă la instituirea stării acţionează în măsura în care nu contravin prezentei legi. În perioada stării de urgenţă, de asediu şi de război, instituite pe întreg teritoriul Republicii Moldova, nu se admite modificarea Constituţiei, adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice şi legislaţiei electorale, desfăşurarea alegerilor autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi a referendumurilor republicane şi locale.

După ridicarea stării de urgenţă, de asediu şi de război, actele normative adoptate pentru această perioadă se abrogă, fără a fi necesar un preaviz special pentru aceasta.

Pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora, poate fi restrîns, dacă este cazul, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi ale cetăţenilor, în conformitate cu prevederile Constituţiei. Această restrîngere trebuie să fie conformă cu obligaţiile care rezultă din pactele şi acordurile internaţionale privind drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte, neputînd implica discriminarea unor persoane sau a unor grupuri de populaţie exclusiv din considerente de rasă, naţionalitate, sex, limbă, religie, convingeri politice sau origine socială.

În cazul declarării stării de urgenţă, de asediu şi de război, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale şi locale se pun în sarcina organelor competente prevăzute de lege, în modul stabilit de Guvern.

În perioada stării de urgenţă, de asediu şi de război, Parlamentul nu poate fi dizolvat. Mandatul Parlamentului se prelungeşte prin lege organică.

Legea prevede că starea de urgenţă, de asediu şi de război se declară prin hotărîre a Parlamentului Republicii Moldova. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară starea de război şi le aduce neîntîrziat la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

Hotărîrea privind declararea stării de urgenţă, de asediu şi de război trebuie să conţină: motivele care au impus declararea; teritoriul pe care se declară; durata; măsurile urgente care urmează a fi luate; organele competente în a căror sarcină este pusă aducerea la îndeplinire a hotărîrii privind declararea stării respective etc. Hotărîrea privind declararea stării de urgenţă, de asediu şi de război intră în vigoare din momentul adoptării şi se aduce neîntîrziat la cunoştinţa populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă. Hotărîrea privind declararea stării de urgenţă, de asediu şi de război se publică în “Monitorul oficial” al Republicii Moldova.

Notă: A se vedea mai detaliat în privinţa conţinutului legii respective comentariul ADEPT despre activitatea Parlamentului în perioada 24–28 mai 2004.

Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la indexarea pensiilor

Prin legea adoptată de Parlament s-a stabilit că cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl pensia li se indexează anual, la 1 aprilie. Coeficientul de indexare se stabileşte calculînd media dintre creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară.

Legea pentru modificarea legii cu privire la licenţiere

Legea adoptată de Parlament introduce o serie de prevederi noi în cuprinsul legislaţiei cu privire la licenţiere. Se prevede că vor fi supuse licenţierii peste 45 de genuri de activitate în diverse domenii.

Se stabileşte că controalele planificate, cel mult o dată în decursul anului calendaristic, asupra respectării de către titularii de licenţă a condiţiilor de licenţiere se efectuează de către Camera de licenţiere împreună cu autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate, iar cele inopinate — de către Cameră şi, după caz, în comun cu autorităţile menţionate.

Legea stabileşte şi cîteva temeiuri noi pentru care poate fi retrasă licenţa:

Legea privind construcţia complexului blocurilor de studii ale Institutului Naţional de Educaţie Fizică

Legea adoptată de Parlament prevede că prin derogare de la prevederile Legii învăţămîntului se va permite finalizarea construcţiei complexului blocurilor de studii şi a terenurilor sportive ale Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din sursele proprii ale investitorului (estimate la circa 80 milioane de lei), cu acoperirea cheltuielilor de construcţie prin transmiterea în proprietate investitorului selectat a blocului de studii (peste 3 mii metri pătraţi) şi a terenului aferent (cu suprafaţa de peste 4,8 ha), aceste obiecte fiind estimate la circa 35 milioane de lei.

Se prevede că transmiterea în proprietate investitorului a blocului de studii şi a terenului aferent ale Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport se va efectua după recepţionarea integrală a tuturor lucrărilor de construcţie a complexului Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport. Guvernul urmează să asigure selectarea unui investitor care va finaliza construcţia complexului blocului de studii al Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport.

Dezbaterea proiectului a provocat discuţii contradictorii, mai mulţi deputaţi din opoziţie menţionînd caracterul dubios al procedurii propuse şi solicitînd respectarea Legii cu privire la privatizare.

Argumentele majorităţii parlamentare s-au redus la necesitatea susţinerii sportului şi la invocarea dreptului absolut al Parlamentului de a decide asupra oricăror probleme legislative.

Legea privind atribuirea unor terenuri combinatului de vinuri din Mileştii-Mici

Legea adoptată de Parlament prevede transmiterea în folosinţa întreprinderii de stat Combinatul de vinuri din Mileştii-Mici a circa 100 de hectare de teren aflate în gestiunea unor instituţii ale Ministerului Justiţiei şi Ministerului Sănătăţii. Se preconizează ca terenurile respective să fie utilizate pentru plantarea şi creşterea materiei prime vinicole de calitate superioară.

Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale

Prin legile adoptate de Parlament au fost ratificate:

Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Adunării Parlamentare a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră

Documentul adoptat prevede că reprezentanţii parlamentelor statelor membre, în timpul exercitării funcţiunilor lor pe parcursul reuniunilor APCEMN şi călătoriei lor spre/ dinspre locul acestor reuniuni, trebuie să se bucure de următoarele privilegii şi imunităţi:

Privilegiile şi imunităţile sînt acordate reprezentanţilor parlamentelor statelor membre nu pentru beneficiul personal al înseşi persoanelor, ci pentru asigurarea exercitării independente a funcţiunilor lor în legătură cu APCEMN.

Respectiv, oricare stat membru este în drept să suspende imunitatea reprezentantului parlamentului său în orice caz cînd, în opinia acestui stat membru, imunitatea va împiedica justiţia, sau cînd ea poate fi suspendată fără prejudicii aduse scopurilor cu care imunitatea este acordată.

Acordul de comerţ liber dintre Republica Moldova şi Republica Albania

Acordul respectiv conţine clauzele standard pentru asemenea tratate bilaterale, se bazează pe principiile şi practicile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, avînd drept obiectiv promovarea comerţului exterior, asigurarea condiţiilor pentru concurenţă loială, înlăturarea barierelor tehnice etc.

31 mai – 13 iunie 2004 28 iunie – 11 iulie 2004