Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 12–25 iulie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #35 |

12–16 iulie 2004

În perioada de referinţă, în cadrul celor două şedinţe plenare, au fost examinate şi adoptate definitiv mai multe acte legislative care vor prezenta o importanţă deosebită în procesul de aplicare. Ca şi anterior, o atenţie deosebită a fost acordată unor iniţiative legislative ale Preşedintelui RM. Astfel, Parlamentul a adoptat în lectură definitivă Codul ştiinţei şi inovaţiilor, legea privind amnistia unor categorii de persoane, Legea privind documentul electronic şi semnătura digitală, o serie de convenţii internaţionale prezentate spre ratificare.

De remarcat că examinarea Codului ştiinţei şi a Legii privind amnistia unor categorii de persoane a provocat dezbateri aprinse şi îndelungate, reprezentanţii opoziţiei parlamentare, dar şi unii exponenţi ai partidului de guvernămînt, formulînd mai multe propuneri şi obiecţii asupra textelor respective.

Legea pentru ratificarea Convenţiei privind standardele alegerilor democratice, drepturilor şi libertăţilor electorale în statele-membre ale Comunităţii Statelor Independente

Convenţia ratificată de Parlament a fost semnată la 7 octombrie 2002 la Chişinău, în cadrul summit-ului ordinar al CSI. Textul votat de deputaţi conţine cîteva rezerve, conform cărora:

  1. prevederile Convenţiei nu se aplică pe teritoriul controlat de instituţiile autoproclamatei republici nistrene;
  2. unele prevederi ale Convenţiei se vor aplica în măsura în care nu contravin prevederilor legislaţiei naţionale. Astfel, au fost apreciate ca fiind în contradicţie cu legislaţia RM prevederile conform cărora cetăţeanului i se poate oferi posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot prin organizarea alegerilor anticipate, prin votarea în afara localului de votare sau prin alte proceduri de vot, care ar asigura crearea de comodităţi maxime pentru alegători.

De asemenea, urmează a fi aplicate cu rezervă prevederile conform cărora respectarea principiului dreptului de vot direct înseamnă că cetăţenii pot vota împotriva tuturor candidaţilor şi (sau) a listei de candidaţi.

Convenţia sus-numită conţine un preambul format dintr-o serie de declaraţii şi principii, conform cărora statele-părţi ale Convenţiei convin să o îndeplinească:

Textul ratificat de deputaţii moldoveni conţine prevederi referitoare la: standardele alegerilor democratice; dreptul de vot universal; dreptul de vot egal; dreptul de vot direct; votul secret; alegeri periodice şi obligatorii; alegeri transparente şi publice; alegeri libere; alegeri autentice; alegeri corecte.

De asemenea, au fost detaliate o serie de principii referitoare la: desfăşurarea alegerilor de către organele electorale; finanţarea alegerilor şi a campaniilor electorale ale candidaţilor şi partidelor politice (coaliţiilor); asistenţa informaţională acordată de stat alegerilor şi activităţii de agitaţie; statutul şi atribuţiile observatorilor naţionali; statutul şi competenţele observatorilor internaţionali; contestarea şi responsabilitatea pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor electorale ale cetăţenilor; măsurile care nu trebuie considerate ca fiind discriminatorii etc.

Mai mulţi observatori şi-au expus părerea că necesitatea elaborării şi adoptării Convenţiei în cauză constituie o metodă de sustragere a atenţiei opiniei publice internaţionale de la problemele existente în domeniul drepturilor omului şi standardelor democratice în majoritatea ţărilor semnatare. Prin ratificarea Convenţiei statele din CSI îşi exprimă pe plan internaţional adeziunea la principiile unanim recunoscute în domeniul alegerilor, însă, în acelaşi timp, este bine cunoscut faptul că în cadrul scrutinelor din aceste ţări se constată abuzuri, implicarea factorului administrativ şi a instanţelor de drept, care în majoritatea cazurilor ajută administraţia.

Dată fiind importanţa actului în cauză şi avînd în vedere implicarea ADEPT în procesul de monitorizare a apropiatei campanii electorale parlamentare din Republica Moldova, vom reveni în curînd cu un comentariu detaliat pe tema prevederilor Convenţiei.

Legea privind modificarea unor acte legislative referitoare la asigurarea cu pensii a demnitarilor

Legea de modificare a fost necesară pentru că prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 9 din 30.03.2004 au fost declarate ca fiind în contradicţie cu normele constituţionale un şir de modificări şi completări introduse în legislaţia care reglementa pensionarea deputaţilor în parlament, a membrilor de Guvern, a funcţionarilor publici, a aleşilor locali etc. Legea votată de Parlament presupune repunerea în vigoare a normelor anterioare, care s-au aplicat pentru categoriile respective pînă la 1 ianuarie 2004.

Totodată, în lege au fost incluse prevederi referitoare la luarea în consideraţie a stagiului de muncă ce dă dreptul la pensie pentru activităţile în serviciul public. Astfel, în stagiul de cotizare în serviciul public au fost incluse perioadele de activitate:

Conform prevederilor incluse în legislaţie, deputaţii şi membrii de Guvern care au activat cel puţin 2 ani în funcţiile respective, la atingerea vîrstei de 62 ani (bărbaţii) sau 57 ani (femeile) şi vor avea un stagiu de cotizare de cel puţin 30 de ani, vor avea dreptul la o pensie în mărime de 75% calculată din suma tuturor plăţilor lunare ale deputaţilor şi membrilor de Guvern în exerciţiu.

Funcţionarii publici vor putea primi o pensie calculată în mărime de 75% din venitul mediu lunar, dacă au activat în funcţie cel puţin 15 ani şi au stagiul general de cotizare prevăzut de legislaţie. Aleşii locali se vor putea pensiona şi primi 75% din suma tuturor plăţilor lunare ale funcţionarului în exerciţiu, cu condiţia că au activat în funcţiile locale respective cel puţin 8 ani.

Legea pentru completarea Legii cu privire la privatizare

Legea votată în a doua lectură prevede că statul nu garantează dreptul de proprietate asupra obiectelor privatizate în stînga Nistrului, pe teritoriul controlat de autorităţile autoproclamatei republicii nistrene, dacă această privatizare s-a realizat fără coordonare cu autorităţile legale ale Republicii Moldova.

Amintim că la examinarea iniţială a proiectului au fost expuse foarte multe obiecţii, dar şi argumente întru susţinerea deciziei, cu scopul de a lansa un mesaj către investitorii care colaborează cu autorităţile separatiste de la Tiraspol. Conform unor agenţii de presă, preîntîmpinările oficialilor de la Chişinău nu au un efect prea mare, procesul de privatizare fiind susţinut intens de conducerea rmn.

Legea privind scutirea de plata unor compensaţii legate de schimbarea destinaţiei terenurilor

Prin legea adoptată de Parlament s-a decis scutirea Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor de plata unei compensaţii de circa 1,5 milioane de lei pentru schimbarea destinaţiei terenului agricol amplasat în mun. Chişinău, pe str. Calea Basarabiei. Pe acest teren se preconizează amplasarea autogării de nord, care va trebui să substituie parţial traficul de la gara auto amplasată în centrul oraşului, care provoacă multiple probleme locuitorilor şi edililor capitalei.

La examinarea proiectului reprezentanţii opoziţiei parlamentare au obiectat că construcţia preconizată se realizează fără transparenţa necesară şi nu sînt excluse anumite interese comerciale sau economice ale reprezentanţilor guvernării, însă lipsa argumentelor suplimentare i-a determinat pe deputaţi să voteze proiectul propus de Guvern.

Proiectul legii cu privire la introducerea unor modificări în legislaţia cu privire la instituţiile financiare

Proiectul adoptat în prima lectură a fost iniţiat de un deputat al fracţiunii parlamentare majoritare, membru al Comisiei pentru securitate şi propune abilitarea Serviciului de Informaţii şi Securitate cu dreptul de acces gratuit la documentele şi informaţiile deţinute de instituţiile financiare.

Propunerile respective au fost supuse unor critici dure din partea opoziţiei parlamentare, care le-au apreciat ca nişte manifestări de autoritarism şi dorinţă de a supune controlului toate sferele activităţii economice. În replică, reprezentanţii majorităţii parlamentare şi-au exprimat susţinerea faţă de necesitatea asigurării accesului SIS la actele şi informaţiile respective, cu scopul de a preîntîmpina producerea unor acţiuni ilegale, în stare să pericliteze securitatea economică a statului, precum şi alte acţiuni ilicite cu provenienţă criminală (spălare de bani, terorism etc.).

19–23 iulie 2004

În cadrul şedinţei din 22 iulie atît fracţiunea PCRM, cît şi fracţiunea PPCD au făcut declaraţii referitor la situaţia şcolilor moldoveneşti din Transnistria. Creştin-democraţii au acuzat Federaţia Rusă de susţinere a autorităţile de la Tiraspol, iar liderul comuniştilor din Parlament a apreciat drept banditeşti acţiunile autorităţile autoproclamatei republicii nistrene. Cea de a treia fracţiune condusă de Dumitru Braghiş a încercat să pună în dezbatere un proiect de declaraţie oficială a Parlamentului, însă majoritatea parlamentară a conisderat că este prematură adoptarea unei declaraţii politice a legislativului, atît timp cît Preşedintele ţării şi executivul fac declaraţii şi întreprind măsurile necesare pentru redresarea situaţiei.

În cadrul şedinţei deputaţii au examinat peste 20 de proiecte de legi, în special cele pe care le-au adoptat anterior doar în prima lectură şi care urmau să fie definitivate pînă la finele sesiunii curente.

Legea pentru abilitarea Serviciului de Informaţii şi Securitate cu dreptul de acces la informaţiile bancare

Deşi examinarea în prima lectură a fost controversată, majoritatea parlamentară a decis să modifice Legea instituţiilor financiare şi Legea cu privire la secretul comercial. În prezent, legislaţia prevede că administratorii, funcţionarii şi agenţii băncii sînt obligaţi să păstreze secretul comercial, să nu folosească în interes personal sau al unor terţi informaţiile obţinute în exerciţiul funcţiunii şi să nu permită accesul altor persoane la aceste informaţii.

Astfel de informaţii pot fi aduse numai la cunoştinţa Băncii Naţionale, inspectorilor ei, experţilor contabili şi contabililor autorizaţi externi acceptaţi de ea, organelor judiciare şi de urmărire penală, Curţii de Conturi, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, organelor fiscale respective, după cum prevede legislaţia, precum şi în cazul în care protecţia intereselor băncii în cadrul unor acţiuni în justiţie necesită dezvăluirea secretului comercial.

Băncile comerciale sînt obligate să prezinte organelor de urmărire penală materialele privind creditele dubioase şi compromise, determinate de către acestea ca atare potrivit actelor normative ale Băncii Naţionale, pentru luarea măsurilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Prin legea adoptată de Parlament, în lista organelor respective a fost inclus şi Serviciul de Informaţii şi Securitate, scopul declarat al modificărilor fiind necesitatea de a supraveghea operaţiunile dubioase, a contracara spălarea de bani sau finanţarea organizaţiilor teroriste, în vederea asigurării securităţii statului.

Mai mulţi deputaţi şi experţi s-au expus în sensul că modificările operate vor permite SIS, împreună cu alte cîteva organe de drept, să realizeze controlul asupra circulaţiei resurselor financiare şi concomitent cu contracararea unor acte ilicite se va putea asigura şi monitorizarea sau chiar intervenţia în activitatea unor concurenţi economici ai statului sau în folosul agenţilor economici protejaţi de stat şi reprezentanţilor lor.

Legea privind modificarea unor acte legislative referitoare la privatizarea întreprinderilor sectorului energetic

Actualmente legislaţia prevede că în cazul privatizării întreprinderilor de distribuţie a energiei electrice, pentru vînzare vor fi propuse nu mai puţin de 75%+1 acţiune din acţiunile acestor întreprinderi. În acest fel, investitorul capătă controlul total asupra întreprinderilor şi administrează proprietatea conform propriilor planuri.

Modificările operate de Parlament prevăd că la privatizare vor fi scoase nu mai mult de 50%+1 acţiune din cele ale întreprinderilor de distribuţie a energiei electrice. În acest fel statul va putea menţine controlul asupra administrării întreprinderilor. Modificarea este motivată în mare măsură de conflictul permanent între autorităţi şi administraţia Companiei “Union Fenosa”, care a devenit proprietar al Reţelelor de distribuţie Chişinău, RED Centru şi Red-SUD. Măsurile întreprinse de Compania respectivă pe parcursul celor cîţiva ani de administrare s-au ciocnit permanent de interesele autorităţilor, care se împotrivesc majorării continue a tarifelor pentru energia electrică şi deconectării de la reţea a neplătitorilor. Amintim că anterior a avut loc şi un proces de judecată între Guvern şi Compania “Union Fenosa”, situaţie care a provocat şi intervenţia organismelor internaţionale, care au apreciat drept inadmisibilă şi ilegală presiunea asupra investitorilor. Deşi s-a declarat mult despre vina guvernanţilor ce au încheiat contractele prin care reţelele electrice au fost privatizate cu un preţ “foarte mic”, existînd şi o hotărîre a Curţii de Conturi în privinţa respectării condiţiilor privatizării, pînă în prezent nu a fost trasă la răspundere nici o persoană oficială care s-ar face vinovată, guvernarea preferînd să se hărţuiască cu investitorul străin căruia oricum nu-i poate limita acţiunile, chiar dacă doreşte să protejeze prin aceasta situaţia păturilor sociale vulnerabile afectate de majorarea continuă a tarifelor la energia electrică.

Probabil că anume pentru a evita apariţia situaţiilor similare celei descrise mai sus, la privatizarea Reţelelor Electrice de Distribuţie Nord şi Nord-Vest se va proceda după schema nouă.

Ar trebui să mai amintim în context că anterior au fost anunţate cîteva concursuri de privatizare a reţelelor electrice rămase în proprietatea statului, însă aşa şi nu s-a reuşit vînzarea lor, din cauza preţului mic al ofertelor. În condiţiile cînd investitorului i se va propune un pachet şi mai mic de acţiuni, este greu să presupunem că se vor găsi mulţi doritori de a participa la concurs şi în asemenea condiţii monopoliştii (cum ar fi RAO ES din Rusia) pot să obţină proprietăţi la un preţ foarte scăzut.

Legea pentru modificarea legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului

Scopul principal al modificărilor efectuate este descentralizarea mecanismului de efectuare a achiziţiilor. Astfel, sarcinile Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, care în prezent aprobă toate actele şi tranzacţiile în domeniu se vor reduce la plasarea ofertelor, examinarea achiziţiilor dintr-o singură sursă şi va examina contestaţiile referitoare la procedura de achiziţii. În rest, toată responsabilitatea va fi în sarcina instituţiei (organizaţiei) care va efectua achiziţiile.

Mecanismul propus pe de o parte poate fi benefic în scopul sporirii responsabilităţii ordonatorilor de resurse financiare publice, care, în cazul unor încălcări depistate nu vor putea trece responsabilitatea în sarcina Agenţiei care aprobă toate contractele şi stabileşte rezultatele licitaţiilor.

Pe de altă parte însă, în lipsa unui control adecvat şi în condiţiile cînd are loc o permanentă fluctuaţie de cadre, se poate adesea întîmpla că anumiţi ordonatori de mijloace financiare să comită abuzuri şi să prejudicieze instituţia, statul de surse considerabile, iar intervenţia Agenţiei sau a organelor de control să nu mai poată stopa procesul sau restabili pierderile. La această temere se mai adaugă şi lipsa de instruire a personalului în domeniu, mai ales al celui din teritoriu.

Primele concluzii asupra temei vor putea fi făcute după aplicarea legii o anumită perioadă şi numai după ce Curtea de Conturi va efectua cîteva controale asupra situaţiei în domeniu.

Legea pentru ratificarea modificărilor Acordului de Credit pentru dezvoltare

Acordul ratificat de Parlament prevede introducerea unor modificări în acordul anterior între Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare, care prevedea acordarea a circa 10,5 mln dolari SUA.

Proiectul are trei componente majore:

Modificările stabilite în acordul ratificat de Parlament Proiectul intitulat “Investiţii şi Servicii Rurale” prevăd acordarea suplimentară a 5 milioane dolari SUA, cu o perioadă de rambursare de 40 ani, inclusiv cu un termen de graţie de 10 ani şi cu rata dobînzii de 0,75 % anual.

Legea pentru ratificarea Acordului de Credit pentru Dezvoltare — Fondul de Investiţii Sociale din Moldova

Guvernul a semnat recent un acord care prevede acordarea a 20,0 milioane dolari SUA destinate implementării celui de-al doilea proiect Fondul de Investiţii Sociale din Moldova (FISMH).

Obiectivul de dezvoltare a Proiectului FISM II este îndreptarea resurselor către populaţia săracă de la sate; contribuirea la dezvoltarea capitalului uman şi a celui social prin intermediul prestării către comunităţile sărace a unor servicii sociale şi economice mai bune şi consolidarea capacităţilor instituţiilor locale.

Creditul va fi acordat Guvernului Republicii Moldova cu o perioadă de rambursare de 40 ani, inclusiv cu un termen de graţie de 10 ani şi cu rata dobînzii de 0,75 % anual. Durata implementării Proiectului va fi de 5 ani.

Beneficiarii Proiectului FISM II se preconizează a fi:

Adoptarea celor două acte legislative, pe lîngă faptul că constituie un lucru salutabil, mai impune şi o constatare nouă — guvernanţii declară că conduc al treilea an fără de credite din afară, însă realitatea este cu totul alta — la începutul mandatului a fost acordat un credit esenţial ce a permis menţinerea balanţei bugetare. Ulterior, au mai fost încheiate cîteva acorduri de creditare şi de acordare a granturilor, cu cele recent ratificate suma totală ridicîndu-se la zeci de milioane de dolari.

Considerăm că nu este tocmai corect a se afirma în aceste condiţii că ţara trăieşte tot mai bine doar datorită disciplinei financiare, redresării situaţiei economice şi creşterii PIB.

28 iunie – 11 iulie 2004 26 iulie – 29 august 2004