Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Debut de nouă sesiune parlamentară

La 23 septembrie a început sesiunea ordinară de toamnă a Parlamentului. Această sesiune va fi ultima sesiune cu caracter deplin, deoarece sesiunea următoare va începe în preajma alegerilor parlamentare din anul 2005 şi conţinutul activităţii legislative propriu-zise va fi puternic diluat de disputele politice din campania electorală. Acest lucru a fost recunoscut chiar la deschiderea şedinţelor plenare de către Preşedintele legislativului, care s-a adresat către colegii săi cu solicitarea de a nu încerca politizarea excesivă a discuţiilor asupra unor proiecte de legi importante.

În mesajul de deschidere au fost punctate cîteva momente-cheie, printre cele mai relevante fiind necesitatea “continuării reformelor economice şi sociale”, “promovarea insistentă a cursului de integrare europeană, fără a renunţa la colaborarea în cadrul comunităţilor existente (CSI)” ş.a. De asemenea, speackerul a îndemnat deputaţii să lucreze constructiv, să-ţi protejeze demnitatea de aleşi ai poporului, să nu se “lase atraşi înainte de timp în cursa electorală” şi să nu încerce să obţină succese ieftine în ultimele zile ale mandatului.

Modul în care s-a desfăşurat prima şedinţă plenară denotă însă faptul că încercările de domolire a spiritelor vor fi sortite eşecului. Astfel, numai asupra ordinii de zi a şedinţelor şi a problemelor ce urmează a fi examinate de Parlament în primele 2 săptămîni după vacanţă s-au purtat discuţii aprinse timp de aproape 2 ore. Temele dezbătute au pornit de la propunerile reprezentanţilor opoziţiei de a forma comisii parlamentare speciale pentru examinarea situaţiei protestatarilor de la Compania “Teleradio-Moldova” şi a şcolilor moldoveneşti din regiunea transnistreană a căror activitate este blocată. Ulterior, spectrul de propuneri s-a extins pînă la necesitatea examinării situaţiei din sectorul electroenergetic, asigurarea comunicaţiilor telefonice cu localităţile din regiunea transnistreană şi invocarea comportamentului abuziv al organelor de drept.

Cu toate acestea, în privinţa problemei blocării activităţii şcolilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană deputaţii din toate fracţiunile au făcut o declaraţie comună, acceptată practic în unanimitate. Conform textului declaraţiei în cauză, Parlamentul Republicii Moldova se arată profund îngrijorat de continuarea blocării de către autorităţile autoproclamate de la Tiraspol a activităţii şcolilor moldoveneşti din regiunea transnistreană care funcţionează în baza programelor de învăţămînt ale Republicii Moldova. Deputaţii au constatat că autorităţile transnistrene continuă sa manipuleze soarta copiilor, cu scopul acumulării unor dividende politice.

Legislativul a făcut apel la Consiliul Europei, la parlamentele statelor Uniunii Europene, la Comunitatea Statelor Independente, la organizaţiile internaţionale pentru a lua atitudine în soluţionarea problemei şi pentru a restabili condiţiile de activitate a şcolilor moldoveneşti din regiunea transnistreană. De asemenea, parlamentele statelor-garante Federaţia Rusă şi Ucraina au fost rugate să se implice mai insistent în procesul de soluţionare a problemelor legate de funcţionarea şcolilor moldoveneşti din Transnistria.

Pe lîngă problemele de ordin politic, care au prevalat în cadrul primei şedinţe plenare, deputaţii au reuşit să examineze şi cîteva proiecte de legi, unele dintre acestea putînd suscita interesul general.

Acte legislative

Legea pentru modificarea Codului fiscal

Prin legea respectivă s-a stabilit că comercializarea bunurilor întreprinderilor cuprinse în programul de privatizare, în care statul deţine mai mult de o pătrime din capitalul social, se va organiza de către Departamentul Privatizării, în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public.

În prezent legislaţia prevede că Departamentul Privatizării organizează comercializarea tuturor bunurilor sechestrate ale întreprinderilor incluse în programul de privatizare.

Legea pentru modificarea Codului de procedură civilă

Codul a fost completat cu dispoziţii conform cărora la examinarea cauzei în procedură de recurs preşedintele şedinţei este în drept să limiteze luările de cuvînt ale reprezentaţilor părţilor, dacă aceştia se abat vădit de la fondul recursului, iar argumentele expuse nu au legătură cu motivarea recursului.

Legea pentru interpretarea Codului de procedură penală

În practica instanţelor judecătoreşti s-au constatat abateri de la sensul acordat iniţial normelor de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală. Această situaţie a determinat legislativul să-şi interpreteze legea anterioară, stabilind că:

1. În cazul în care se schimbă competenţa cauzelor penale, acestea se transmit după competenţă pentru judecare în fond, în cazul cînd aceasta se referă la cauzele penale, care nu se află în faza de terminare a procesului penal. Cauzele penale care se află în faza de terminare a procesului penal nu se vor transmite după competenţă, ele rămînînd la instanţa judecătorească respectivă pentru a fi definitivate.
2. Dacă judecătorii care judecă cauzele penale aflate în faza de terminare sînt transferaţi în alte instanţe judecătoreşti sau eliberaţi din funcţie, ei vor termina judecarea acestor cauze.
3. Dacă judecătorii care judecă cauza aflată în faza de terminare nu au fost transferaţi sau eliberaţi din funcţie, ei termină judecarea cauzei şi pronunţă hotărîrea respectivă în numele instanţei judecătoreşti care a judecat această cauză.
4. Apelurile şi/sau recursurile împotriva hotărîrilor judecătoreşti date în condiţiile art.4 al Legii interpretate se vor judeca de instanţa judecătorească ierarhic superioară instanţei care a judecat cauza respectivă.

Legea pentru ratificarea Acordului privind comerţul liber între Republica Moldova şi Republica Bulgaria

Acordul ratificat în preajma vizitei oficiale la Chişinău a Preşedintelui Bulgariei prevede realizarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, în partea ce ţine de liberalizarea şi facilitarea comerţului.

Acordul nominalizat are drept scop crearea unui regim de comerţ liber, care va cuprinde schimburile comerciale dintre Republica Moldova şi Bulgaria, este bazat pe practicile şi exigenţele Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

În calitate de obiective ale Acordului sînt declarate: promovarea prin expansiune a comerţului reciproc şi dezvoltarea relaţiilor economice; asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea unei concurenţe loiale în comerţul dintre Părţi; contribuirea la înlăturarea barierelor tarifare şi netarifare din calea comerţului; crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea cadrului juridic, cooperării şi colaborării bilaterale în diferite domenii de activitate.

Acordul nominalizat va urmări realizarea unor interese naţionale: dezvoltarea schimburilor comerciale dintre părţile interesate; crearea oportunităţilor de afaceri pentru antreprenorii ambelor părţi; abolirea tuturor taxelor vamale la import, export şi celor cu efecte echivalente; crearea unui cadru juridic previzibil şi stabil pentru dezvoltarea relaţiilor comercial-economice bilaterale; aplicarea regulilor de origine preferenţiale armonizate europene în comerţul reciproc; garantarea tranzitului liber; protejarea drepturilor de proprietate intelectuală stipulate în acord; reglementarea introducerii şi aplicării măsurilor antidumping, compensatorii şi de salvgardare în conformitate cu regulile OMC; delimitarea strictă a termenilor şi cazurilor de aplicare a tehnicilor de apărare comercială, precum şi a mecanismului de aplicare a acestora; aplicarea mecanismului OMC de soluţionare a litigiilor etc.

În vederea implementării acordurilor de comerţ liber semnate în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, precum şi pentru monitorizarea aspectelor ce ţin de realizarea în practică a acestora se preconizează crearea unei comisii mixte, care va fi abilitată cu funcţie de expertiză, control şi monitorizare a implementării acordurilor bilaterale de comerţ liber semnate cu ţările Pactului de Stabilitate.

Proiectul legii pentru modificarea Legii nucului

Proiectul adoptat de Parlament în prima lectură prevede introducerea unor reglementări noi referitoare la:

1. Gestionarea plantaţiilor de nuci proprietate publică de către agenţii economici, subordonaţi autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi celor locale;
2. Modul de completare a fondului pentru încurajarea dezvoltării culturii nucului — cu transferuri în mărime de l la sută din valoarea exportului de nuci, produselor derivate şi lemnului de nuc, indicată în declaraţia vamală şi confirmate prin dispoziţia de plată trezorerială la momentul efectuării exportului.
3. Utilizarea mijloacelor fondului respectiv pentru:
   • menţinerea şi dezvoltarea fondului genetic de nuc — 10 la sută;
   • producerea materialului de înmulţire şi săditor de nuc în pepiniere şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a componentelor acestora — 50 la sută;
   • înfiinţarea şi întreţinerea pînă la intrare pe rod a plantaţiilor producţie- marfă de nuc altoit — 35 la sută;
   • promovarea dezvoltării culturii nucului (elaborarea actelor normative şi tehnice, editarea materialelor didactico-practice, susţinerea activităţilor de propagare a realizărilor tehnico-ştiinţifice şi tehnologiilor avansate şi altele) — 5 la sută.
4. Trecerea la pierderi şi defrişarea plantaţiilor de nuc etc.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet