Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 1–14 noiembrie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #41 |

1–5 noiembrie 2004

În perioada de referinţă principalele dezbateri s-au axat pe marginea proiectului privind rectificarea bugetului de stat pentru anul 2004, modificările operate fiind apreciate contradictoriu de către reprezentanţii opoziţiei şi ai majorităţii parlamentare

Legea pentru rectificarea bugetului de stat pentru anul 2004

Legea adoptată de Parlament prevede micşorarea veniturilor bugetului de stat cu 170 milioane lei, cheltuielile fiind majorate cu 109 milioane lei. Veniturile totale ale bugetului de stat vor constitui 5,477 milioane lei, iar cheltuielile totale 5,416 milioane lei, bugetul avînd astfel chiar un anumit proficit.

Prin legea adoptată s-a confirmat că anul curent vor fi încasate mai puţine accize decît s-a preconizat iniţial — 109,1 milioane lei (numai la benzină şi motorină se vor încasa cu 59,1 milioane lei mai puţin decît se sconta iniţial).

Din cauza faptului că cursul de schimb al monedei naţionale faţă de valutele convertibile a fost diminuat comparativ cu estimările iniţiale, venitul net al Băncii Naţionale care urma să fie transferat la bugetul de stat s-a micşorat cu 251 milioane lei. De remarcat că politica în domeniul respectiv a Băncii Naţionale a atras critici dure din partea Preşedintelui ţării şi nu este exclus ca pînă la finele anului să fie efectuate anumite schimbări în conducerea principalei instituţii bancare a ţării, ea fiind printre puţinele (dacă nu chiar unica) instituţie de stat care şi-a păstrat conducătorul numit anterior venirii la guvernare a Partidului Comuniştilor.

Din bugetul de stat vor fi achitate sumele stabilite de instanţele judecătoreşti pentru rezilierea contractelor cu investitorii străini: privatizarea hotelului “Dacia” — 20,2 milioane lei şi a societăţii pe acţiuni “Europharm” — 25,4 milioane lei.

Legea prevede că în bugetul de stat nu vor intra anumite sume din granturile externe — 277,5 milioane lei.

Pentru a fi asigurată acumularea veniturilor prevăzute de legea bugetului de stat, pînă la sfirşitul anului curent veniturile fiscale anuale urmează să fie supraîndeplinite cu o sumă de 267 milioane lei, iar veniturile colectate de Departamentul Vamal — cu circa 471 milioane lei.

Legea prevede cheltuieli suplimentare pentru cîteva domenii, printre care şi achitarea datoriei Companiei de Stat “Teleradio-Moldova” — 14,2 milioane lei. Această propunere a iscat dezbateri controversate, reprezentanţii opoziţiei acuzînd guvernarea de faptul că ascunde delapidările şi irosirea de bani publici de către conducerea companiei.

Reprezentanţii majorităţii parlamentare au replicat prin faptul că datoriile respective au fost acumulate anterior, inclusiv înainte de anul 2001, precum şi prin necesitatea de a susţine Compania în proces de transformare, care necesită cheltuieli suplimentare, inclusiv pentru plata compensaţiilor stabilite de legislaţie pentru persoanele disponibilizate.

Legea adoptată de Parlament prevede şi crearea în componenţa bugetului de stat a unui fond în sumă da 15,3 milioane lei pentru subvenţionarea lucrărilor de arătură de toamnă tîrzie. Fondul în cauză va fi format din contul micşorării alocaţiilor pe unele poziţii din buget.

Legea privind reducerea cotei TVA pentru zahăr

Prin legea adoptată de Parlament s-a stabilit că zahărul din sfeclă de zahăr importat şi/sau livrat pe teritoriul republicii se supune taxei pe valoarea adăugată la cota de 8%, în loc de 20% cum se practică în prezent.

Legea a fost elaborată ca urmare a crizei financiare create pe piaţa zahărului, existenţa stocurilor imense de zahăr (circa 108 mii tone la un consum intern de 80 de mii tone), criză care s-a datorat cantităţilor impunătoare de zahăr pătrunse pe piaţa internă ca contrabandă din Ucraina prin raioanele de est ale republicii şi la preţuri mai joase ca cele la zahărul autohton.

Criza financiară pentru producătorii de zahăr se datorează şi altor factori, cum ar fi: lipsa surselor financiare proprii şi reducerii posibilităţilor de contractare de noi împrumuturi bancare; existenţa conjuncturii pieţelor externe; folosirea incompletă a capacităţilor de producere a întreprinderilor prelucrătoare.

În urma implementării modificărilor se preconizează reducerea intrărilor de zahăr prin contrabandă, stimularea activităţii producătorilor de zahăr prin obţinerea de către aceştia a veniturilor din care se vor achita impozite şi taxe în buget.

Amintim în acelaşi context că în Republica Moldova în prezent se aplică măsuri de salvgardare la importul de zahăr şi produse derivate. La 5 februarie 2004 Parlamentul a adoptat o lege prin care a stabilit pentru o perioadă de patru ani o taxă vamală excepţională specială pentru zahăr din trestie sau din sfeclă de zahăr şi zaharoză pură din punct de vedere chimic, în stare “solidă” în următoarele mărimi:

Taxa excepţională se aplică suplimentar la taxa vamală în vigoare, indiferent de ţara de origine a mărfii, se calculează şi se percepe în baza valorii în vamă conform legislaţiei în vigoare şi se include în valoarea impozabilă a mărfii.

Legea pentru modificarea legii cu privire la veterani

Prin Legea adoptată de Parlament s-a stabilit că vor beneficia de bilete pentru tratament sanatorial gratuit o dată la trei ani persoanele care au vechime în muncă — peste 35 ani pentru femei şi 40 ani pentru bărbaţi, dar nu au fost decoraţi cu ordine şi medalii, nu s-au învrednicit de titluri onorifice ale Republicii Moldova sau ale fostei URSS ori de distincţii departamentale.

În prezent de dreptul respectiv beneficiază doar veteranii care au ordine, medalii sau titluri onorifice prevăzute de legislaţia în vigoare.

Legea pentru ratificarea Convenţiei asupra interzicerii perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi toxice şi asupra distrugerii lor

Convenţia în cauză a fost semnată la 10 aprilie 1972 în scopul asigurării progresului în direcţia dezarmării generale şi totale prin intermediul interzicerii dezvoltării, producerii şi stocării armelor bacteriologice şi toxice şi eliminării acestora din arsenalele statelor-părţi.

Fiecare stat-parte la Convenţie se obligă:

Se consideră că aderarea la Convenţia nominalizată este importantă pentru consolidarea imaginii pacifiste a statului, ca entitate ataşată valorilor securităţii internaţionale şi dezarmării.

Parlamentul a formulat şi o rezervă la Convenţie, apreciind că pînă la restabilirea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, prevederile convenţiei se vor aplica doar pe teritoriul controlat efectiv de autorităţile Republicii Moldova.

Legea privind aplicarea Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora

Convenţia respectivă a fost ratificată de Republica Moldova încă în anul 1995 şi este în vigoare pentru ţara noastră mai bine de 8 ani. Legea adoptată de Parlament prevede procedura de aplicare a Convenţiei, drepturile şi obligaţiile subiecţilor din domeniu, interdicţiile pentru orice persoană să aplice arme chimice interzise, precum şi atribuţiile Autorităţii Naţionale speciale competente în domeniu.

8–12 noiembrie 2004

Principalul document dezbătut de Parlament în perioada de referinţă a fost Legea bugetului de stat pentru anul 2005. Asupra principalului document financiar al ţării au fost expuse multe propuneri şi obiecţii din partea deputaţilor, atît din majoritatea parlamentară, cît şi din partea celor din opoziţie. De asemenea, au fost examinate şi solicitările altor instituţii şi organizaţii ale administraţiei publice, sindicale, profesionale, din învăţămînt etc. Majoritatea propunerilor lipsite de argumentare financiară au fost respinse, deoarece se propunea majorarea cheltuielilor cu circa un miliard de lei.

La examinarea finală s-a decis că rezervele estimate pentru anul 2005 vor fi orientate spre majorarea cu circa 30% a salariilor cadrelor didactice din instituţiile de învăţămînt şi educaţie, precum şi din sfera ştiinţei şi inovărilor.

De asemenea, au fost majorate sursele necesare pentru acordarea alocaţiilor la naşterea copilului şi pentru majorarea normelor de alimentaţie a elevilor din clasele primare.

Suplimentar, s-a decis majorarea cu 20 mln lei a contribuţiei statului la fondul pentru susţinerea sectorului agrar.

Parlamentul a decis şi majorarea alocaţiilor pentru Departamentul instituţiilor penitenciare cu 3 milioane de lei, deşi anul acesta a fost decisă amnistierea unor categorii de persoane şi cheltuielile ar urma să se reducă.

Alocaţiile instanţelor judecătoreşti au fost majorate cu circa 1,5 milioane de lei, pentru dotarea cu inventar şi echipament necesar activităţii acestor instanţe.

Au mai fost susţinute propunerile referitoare la majorarea alocaţiilor pentru:

Parlamentul a decis să reorienteze sursele prevăzute pentru finanţarea cotelor de participare la procurarea sau construcţia spaţiului locativ pentru autorităţile publice centrale în sumă totală de circa 2 milioane de lei.

Afară de Legea bugetului de stat pentru anul 2005, Parlamentul a examinat şi alte acte legislative, unele dintre acestea suscitînd interesul general datorită aspectelor pe care le implică şi a atenţiei acordate de diverse structuri ale societăţii.

Legea pentru acordarea unor terenuri suplimentare pentru construcţia Pieţei agricole

Prin legea adoptată de Parlament s-a decis acordarea a încă 8 ha de teren agricol pentru extinderea Centrului comercial “Gradina Moldovei”. Anterior, Parlamentul a acordat 3 ha de teren pentru amplasarea Centrului comercial respectiv şi a Gării auto de nord care urmează să substituie Piaţa şi Gara centrală existente în prezent.

Prin mărirea suprafeţei se preconizează ajustarea centrului respectiv la nivelul ţărilor din Europa de Vest privind comerţul angro şi cu amănuntul al produselor agricole şi agroalimentare atingînd capacitatea de desfacere la 100 mii tone anual. Centrul comercial va fi construit pentru a da posibilitate agenţilor economici şi persoanelor fizice comercializeze direct producţia agricolă.

La dezbaterea proiectului deputaţii din opoziţie au solicitat Guvernului şi Parlamentului să prezinte informaţii despre coordonarea construcţiilor preconizate cu autorităţile administraţiei publice locale din mun. Chişinău. În replică, s-a declarat că construcţiile se desfăşoară pe terenuri ce aparţin autorităţilor centrale şi că au fost obţinute toate aprobările de la instituţiile abilitate cu expertizarea şi autorizarea în domeniul construcţiilor.

Amintim că anterior Guvernul a întreprins mai multe măsuri menite să perfecţioneze activitatea Pieţei agricole centrale din capitală, însă toate încercările s-au soldat cu eşec, situaţia existentă în prezent avînd aceleaşi conotaţii negative (lipsa unui mecanism eficient de control al calităţii, prezenţa multiplilor intermediari, blocarea circulaţiei în străzile din preajmă etc.). Acţiunile poliţiei îndreptate spre îndepărtarea vînzătorilor neautorizaţi au determinat proteste stradale şi atitudinea negativă a primăriei municipale.

Legea pentru redresarea întreprinderilor din ramura tutunului

Parlamentul a decis anularea penalităţilor şi sancţiunilor financiare calculate unor întreprinderi din ramura tutunului pentru nevărsarea în termen a plăţilor respective la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi penalităţile pentru nerambursarea creditelor acordate de Ministerul Finanţelor.

De asemenea, s-a recomandat autorităţilor administraţiei publice locale să examineze posibilitatea anulării sumei penalităţilor şi sancţiunilor financiare calculate întreprinderilor menţionate pentru nevărsarea în termen a plăţilor la impozitele locale. Suma totală a scutirilor se evaluează la peste 12 milioane de lei.

Printre motivele situaţiei respective sînt menţionate învechirea utilajului de prelucrare, creşterea considerabilă a costului resurselor energetice şi, implicit, abandonarea bazei tehnico-tehnologice.

Comercializarea tutunului autohton este problematică din cauza pătrunderii masive de tutun din China, India şi alte ţări, la preţuri mai mici decît cele de pe piaţa Moldovei.

În ultimii ani preţul tutunului moldovenesc s-a redus de la 1,7 la 1,1 — 1,25 dolari. Astfel, s-a diminuat eficacitatea economică a ramurii, a degradat baza tehnico-materială, de sortare şi ambalare a tutunului în gospodăriile agricole locale.

Rambursînd creditele bancare şi penalităţile calculate, fabricile de prelucrare a tutunului nu au putut achita plăţile curente la bugetul de stat, fondul social şi bugetele locale, fapt care a determinat apariţia de noi penalităţi şi sancţiuni, calculate în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu la momentul respectiv.

Legea pentru reorganizarea Cancelariei de Stat în Aparat al Guvernului

Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege care prevede că în cadrul Guvernului, în locul cancelariei de stat va fi creat Aparatul Guvernului, condus de un director al Aparatului şi în componenţa căruia vor intra consilieri ramurali ai Primului-ministru, împreună cu grupuri de funcţionari specializaţi pe organizarea activităţii interne a Executivului. Ideea reformării respective a fost lansată recent de preşedintele ţării, care a apreciat păstrarea Cancelariei de Stat ca un anacronism şi o persistenţă a metodelor vechi de lucru în administraţia publică centrală.

Deşi a fost votat în prima lectură, proiectul respectiv a stîrnit opinii contradictorii a majorităţii deputaţilor, care au expus obiecţii referitoare la procedura reorganizării respective, la succesiunea în drepturi şi la statutul personalului Aparatului Guvernului. De asemenea, a fost menţionată necesitatea determinării în prealabil a statutului oficiilor Cancelariei de Stat care asigură verificarea controlului legalităţii actelor emise de administraţia publică locală.

Deputaţii au expus şi un şir de obiecţii referitoare la obligativitatea cunoaşterii de către funcţionarii care vor fi angajaţi în Aparatul Guvernului a limbilor rusă şi moldovenească, precum şi împotriva interdicţiei funcţionării în cadrul Aparatului Guvernului a organizaţiilor de partid şi ale asociaţiilor obşteşti.

Mai mulţi experţi independenţi s-au expus contradictoriu în privinţa motivelor care determină reorganizarea Cancelariei de Stat, invocîndu-se fie necesitatea evitării răspunderii pe cauzele civile în care este atacat Guvernul, fie dorinţa de a evita tragerea la răspundere patrimonială în procesele judiciare pierdute, fie dorinţa de a subordona unele structuri ale Cancelariei altor structuri centrale etc.

Proiectul legii privind controlul legalităţii actelor adoptate de UTA Găgăuzia

Deputaţii au adoptat în prima lectură un proiect de lege care stabileşte mecanismul de exercitare a controlului legalităţii actelor emise de autorităţile publice ce activează pe teritoriul Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.

Proiectul propune ca controlul asupra legalităţii actelor normative ale autorităţilor publice din Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia să fie exercitat de către Guvern, prin intermediul Cancelariei de Stat.

Se prevede că în cazul în cazul constatării contradicţiilor cu Constituţia şi cu legislaţia în vigoare, la exercitarea controlului asupra legalităţii actelor emise de autorităţile Găgăuziei, Guvernul va notifica autorităţilor emitente ilegalitatea actului verificat, solicitînd modificarea sau abrogarea lui totală sau parţială. În cazul în care autoritatea emitentă şi-a menţinut poziţia sau nu a reexaminat actul contestat în termenul stabilit Guvernul va putea sesiza Curtea de Apel din Comrat, în procedură de contencios administrativ.

Necesitatea adoptării modificărilor este dictată de modificările efectuate anterior în Constituţia Republicii Moldova, prin care legea supremă a fost completată cu un articol special dedicat UTA Găgăuzia.

18–31 octombrie 2004 15–28 noiembrie 2004