Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 15–28 noiembrie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #42 |

15–19 noiembrie 2004

Unul din cele mai dezbătute proiecte în cadrul şedinţei Parlamentului a fost cel referitor la expertizarea proiectelor de acte legislative la Consiliul Europei. Menirea documentului iniţiat de Guvern este de a stabili mecanismul de coordonare a procesului de expertizare a proiectelor de acte legislative şi de implementare a recomandărilor experţilor Consiliului Europei în conţinutul lor. Necesitatea instituirii unui mecanism special a fost dictată de ineficienţa procedurilor existente, cînd mai multe proiecte de acte legislative în domenii de referinţă se adoptă fără avizul CE, iar altele, deşi au căpătat avizul organismului internaţional, rămîn în proces de examinare îndelungată.

În calitate de organ responsabil a fost propus Ministerul Justiţiei, ceea ce a şi provocat nemulţumirea mai multor deputaţi, care au apreciat astfel că unui organ de specialitate al puterii executive îi vor fi atribuite funcţii de coordonare şi control referitor la activitatea principalelor instituţii din stat — Parlament, Guvern şi Preşedinte. Obiecţiile expuse au vizat şi alte aspecte principiale, cum ar fi: — acordarea posibilităţilor oricărui deputat de a adresa proiecte pentru expertizare în Consiliul Europei; — obligarea Ministerului Justiţiei să accepte orice proiect propus de opoziţie şi expertizarea a însăşi proiectului respectiv de regulament de către Consiliul Europei sau măcar consultarea lui cu reprezentantul Secretarului general al Consiliului Europei în Republica Moldova. Necătînd la faptul că dezbaterile au fost contradictorii, după o anumită pauză proiectul a fost totuşi adoptat sub formă de hotărîre a Parlamentului, în conţinutul lui fiind incluse prevederi referitoare la:

Pînă în prezent, actele de cea mai mare rezonanţă expertizate de Consiliul Europei au fost proiectele de legi cu privire la administraţia publică locală, organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, legea cu privire la transformarea Companiei “Teleradio-Modlova” în instituţie publică a audiovizualului, Codul penal şi Codul civil etc.

În cadrul şedinţei plenare Parlamentul a adoptat şi alte cîteva acte legislative importante.

Legea privind mărirea sumei minime a plăţilor în numerar efectuate de agenţii economici

În prezent legislaţia cu privire la antreprenoriat prevede că faţă de întreprinderile şi organizaţiile care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte 15 mii de lei lunar, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcînd modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat.

Sancţiunile menţionate nu se aplică doar la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public naţional, cu întreprinderile şi organizaţiile, precum şi la efectuarea decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează altfel decît în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.

Prin legea adoptată de Parlament suma respectivă a fost majorată de la 15 mii la 100 mii lei. Măsura respectivă este considerată drept o metodă de eliminare a barierelor tehnice în calea comerţului şi necesitatea aplicării ei au contestat-o majoritatea agenţilor economici, mai ales în condiţiile actuale, cînd cuantumul respectiv este foarte mic.

Anterior Parlamentul a refuzat de cîteva ori să majoreze suma în cauză, considerînd că în acest mod se vor crea condiţii pentru folosirea banilor lichizi în economia tenebră.

Legea privind reorganizarea Cancelariei de Stat în Aparat al Guvernului

În comparaţie cu textul votat iniţial, din proiectul de lege au fost excluse o serie de prevederi referitoare la obligaţia cunoaşterii de către funcţionari a limbilor moldovenească şi rusă, precum şi prevederile care interziceau activitatea organizaţiilor politice şi a asociaţiilor obşteşti în cadrul Aparatului Guvernului.

Amintim că legislaţia privind funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RM prevede că pentru lucrătorii de conducere, lucrătorii organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi pentru lucrătorii de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, care în virtutea obligaţiilor de serviciu vin în contact cu cetăţenii (ocrotirea sănătăţii, învăţămîntul public, cultura, mijloacele de informare în masă, transporturile, telecomunicaţiile, comerţul, sfera deservirii sociale, gospodăria comunală şi de locuinţe, organele de ocrotire a normelor de drept, serviciul de salvare şi de lichidare a avariilor ş.a.), indiferent de apartenenţa naţională, în scopul de a asigura dreptul cetăţeanului la alegerea limbii se stabilesc cerinţe în ceea ce priveşte cunoaşterea limbilor moldovenească, rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză — şi a limbii găgăuze la nivelul comunicării necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale. Gradul de cunoaştere a limbilor se determină în modul stabilit de către Guvern.

Legislaţia cu privire la partide prevede că militarii, lucrătorii organelor afacerilor interne, securităţii statului, serviciilor vamale, judecătorii, procurorii, ofiţerii de urmărire penală, avocaţii parlamentari, controlorii de stat, precum şi lucrătorii presei şi radioteleviziunii oficiale nu pot face parte din partide şi din alte organizaţii social-politice.

Este interesant să se ştie că legislaţia interzice crearea şi activitatea subdiviziunilor structurale ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice în cadrul colectivelor de muncă. Această prevedere presupune că în cadrul oricărei organizaţii, instituţii sau întreprinderi, indiferent de forma de proprietate, nu pot funcţiona nici cele mai mici subdiviziuni ale organizaţiilor social-politice. Se pare însă că această dispoziţie a legii nu este respectată, deoarece organizaţii de acest gen pot fi găsite în diverse colective, ele reprezentînd atît partidul de guvernămînt, cît şi partide parlamentare sau extraparlamentare. Această situaţie îşi are explicaţia în mare parte în aceea că legislaţia nu prevede clar răspunderea care poate fi stabilită pentru încălcarea dispoziţiei respective şi asupra problemei în cauză nu s-a atras atenţia cuvenită atîta timp cît nu se punea serios problema “construcţiei de partid” şi a consolidării structurilor acestora.

Proiectul de lege pentru scutirea de penalităţi şi amenzi a unor agenţia economici

Parlamentul a decis să anuleze penalităţi şi sancţiuni financiare în sumă de peste 12 milioane de lei calculate agenţilor economici care la situaţia din 2001–2002 au achitat toate restanţele la bugetul de stat. În lista agenţilor economici respectivi au intrat şi cîţiva contribuabili mari, printre care şi S.A. “Termocom”, S.A “Tutun” CTC, Calea ferată din Moldova, S.A. “Pielart”, S.A. “Micron” etc. La dezbaterea proiectului s-a expus şi opinia că asemenea proceduri practicate permanent de către organele de stat îi pot determina pe datornici să nu achite timp îndelungat plăţile la buget, ei avînd de cîştigat din cauza devalorizării valutei naţionale şi a lipsei de penalităţi pentru neplată.

În acelaşi timp, Guvernul consideră că măsurile respective stimulează agenţii economici să efectueze plăţile în buget, pentru a putea scăpa de ameninţarea penalităţilor ce sunt în permanentă creştere.

Parlamentul de legislatura actuală a adoptat peste douăzeci de legi care prevăd anularea şi scutirea de amenzi sau penalităţi a mai multor întreprinderi şi instituţii, de stat sau private, suma totală estimîndu-se de specialişti la peste o sută de milioane de lei.

22–26 noiembrie 2004

În perioada respectivă Parlamentul a examinat cîteva proiecte de acte legislative importante, cele mai relevante referindu-se la asigurările obligatorii de asistenţă medicală.

Un interes aparte l-a trezit discutarea legii privind transmiterea valorilor mobiliare şi cotelor de participare nesolicitate în condiţiile Legii restructurării întreprinderilor agricole în proces de privatizare. Mai mulţi deputaţi au apreciat adoptarea legii respective ca pe o expropriere, în timp ce majoritatea au argumentat necesitatea adoptării ei prin sporirea eficienţei administrării valorilor respective, a stabilirii proprietarului lor real şi pentru a evita înstrăinarea patrimoniului public de către organizaţiile cărora acesta nu le aparţine de drept.

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2005

Veniturile şi cheltuielile în cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2005 au fost aprobate în sumă de circa 1 miliard 320 milioane de lei. Transferurile de la bugetul de stat vor constitui circa 840 milioane de lei. Numărul persoanelor din categoriile care sînt asigurate de buget este de circa 1 milion 260 de mii.

Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în formă de sumă fixă în valoare absolută pentru categoriile respective de plătitori, s-a stabilit în mărime de circa 670 lei.

Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în calitate de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense pentru categoriile respective de plătitori, prevăzute în Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, s-a stabilit în mărime de 4% (2% pentru angajator şi 2% pentru angajat).

Penalitatea pentru neachitarea în termen a contribuţiilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, percepută de la plătitori, se stabileşte în anul 2005 în mărime de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii şi se transferă în conturile Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină a fost autorizată să redistribuie, cu acordul Ministerului Sănătăţii, alocaţiile fondului de rezervă între celelalte fonduri ale asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Banca ce va deservi conturile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală va achita dobîndă la soldurile conturilor în mărimea stabilită în contract, dar nu mai puţin decît rata aplicată de Banca Naţională a Moldovei la refinanţarea băncilor comerciale prin operaţiuni de cumpărare, pe termen de 2 luni, a hîrtiilor de valoare de stat, care se transferă lunar la conturile bancare ale Trezoreriei de Stat, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi agenţiilor ei teritoriale, instituţiilor medico-sanitare.

Veniturile încasate la contul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină se repartizează în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Pentru anul 2005 se preconizează utilizarea mijloacelor din acest fond pentru acoperirea cheltuielilor necesare realizării Programului unic, care include: asistenţa medicală urgentă la etapa prespitalicească, asistenţa medicală primară, asistenţa medicală specializată de ambulator, asistenţa medicală spitalicească, alte servicii aferente.

Legea privind modificarea legislaţiei în domeniul combaterii terorismului

Legea adoptată de Parlament a introdus cîteva reglementări noi în Legea cu privire la combaterea terorismului, conform cărora:

1. În caz de necesitate, Republica Moldova poate solicita asistenţa necesară din partea altor state, precum şi participa la desfăşurarea acţiunilor de eliberare a ostaticilor, în baza tratatelor internaţionale la care este parte.

2. Au fost desemnate autorităţile responsabile de combaterea terorismului:

3. Legea prevede crearea Centrului Antiteror al Serviciului de Informaţii şi Securitate — organ abilitat cu dirijarea, coordonarea şi realizarea activităţilor de combatere a terorismului.

Prin aceeaşi lege s-a stabilit că formaţiunile speciale antiteroare străine ce desfăşoară activităţi comune în baza acordurilor internaţionale, se scutesc de înregistrare la organele Departamentului Tehnologii Informaţionale din teritoriu, fără drept de a se stabili cu traiul temporar sau permanent pe teritoriul Republicii Moldova.

Aceste formaţiuni nu vor fi supuse reglementărilor privind regimul de vize la intrarea pe sau la ieşirea de pe teritoriul Republicii Moldova.

Vor fi exonerate de control vamal navele străine, inclusiv militare (maritime şi aeriene), tehnica şi armamentul formaţiunilor speciale antiteroare ce desfăşoară activităţi comune în baza acordurilor internaţionale, precum şi documentele oficiale ale formaţiunilor speciale menţionate.

O dată cu crearea Centrului Antiteror în cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate acestuia îi va fi transmisă şi competenţa de efectuare a urmăririi penale a infracţiunilor cu semne de terorism.

Legea privind unele măsuri pentru transmiterea valorilor mobiliare şi cotelor de participare nesolicitate în condiţiile Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare

Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare a stabilit modalităţile specifice de privatizare din contul cotei valorile şi a cotelor de teren echivalent, stabilind că deţinătorii lor fie îşi transformă cotele respective în acţiuni, fie înfiinţează pe baza lor gospodării individuale, de fermier.

Legea respectivă mai stabilea că:

  1. activele nemateriale, construcţiile, inclusiv cele nefinalizate, alt patrimoniu nesolicitat în timpul calculării cotelor-părţi valorice ale patrimoniului rămas se predau gratuit, prin act, în proprietatea autorităţii administraţiei publice locale;
  2. patrimoniul în cote-părţi valorice calculate, nesolicitat în natură pînă la finalizarea lichidării întreprinderii, se predă, prin act, în gestiunea economică a autorităţii administraţiei publice locale, iar terenurile nesolicitate rămîn la dispoziţia ei pînă la solicitarea lor conform legii. Patrimoniul supus privatizării, trecut în gestiunea economică a autorităţii administraţiei publice locale, se atribuie în natură proprietarilor lui, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererilor, luîndu-se în considerare uzura lui normală.

Prevederile respective ale legislaţiei au fost executate doar parţial, o parte din valorile mobiliare rămînînd nesolicitate de beneficiari în termenul stabilit de legislaţie şi trecînd astfel în gestiunea economică a organelor administraţiei publice locale, fără a se stabili însă dreptul de proprietate asupra lor.

Legea adoptată recent de Parlament prevede că valorile mobiliare şi/sau cotele de participare ale întreprinderii agricole lichidate, transmise în gestiune economică autorităţii administraţiei publice locale şi nesolicitate de participanţii la privatizare în termenele stabilite se atribuie participanţilor la privatizare în conformitate cu decizia comisiei de privatizare, adoptată la momentul lichidării întreprinderii agricole.

Legea mai prevede că Departamentul Privatizării va expune la vînzare valorile mobiliare ale întreprinderilor agricole lichidate, trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu acordul acestora şi conform procedurilor stabilite de legislaţie.

Legea pentru anularea majorărilor de întîrziere şi amenzilor

Legea adoptată de Parlament prevede că se anulează 100% din majorarea de întîrziere şi 50% din amenda contribuabilului care nu va avea restanţe, conform situaţiei din 31 decembrie 2004, nici în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat şi nici al Departamentului Vamal.

Scopul declarat al legii este stimularea contribuabililor de a efectua plăţile la bugetul consolidat, anulîndu-li-se în schimb majorările de întîrziere şi amenzile la toate tipurile de impozite şi taxe, stabilite de legislaţia în vigoare şi reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat şi Departamentului Vamal.

La situaţia din 1 septembrie 2004 restanţele faţă de bugetul consolidat constituiau circa 3 miliarde de lei dintre care mai mult de jumătate constituie majorări de întîrziere şi amenzi. S-a apreciat astfel că în cazul achitării sumelor datoriilor la buget statul va obţine mai mult decît în cazul că va aştepta la nesfîrşit plata datoriilor împreună cu amenzile şi majorările de întîrziere.

Anterior, cu ocazia examinării unei legi care prevedea scutiri concrete de amenzi şi penalităţi ale unor agenţi economici, mai mulţi deputaţi s-au pronunţat împotrivă, apreciind că astfel contribuabilii sunt determinaţi să nu-şi onoreze plăţile la buget, deoarece oricum nu vor fi sancţionaţi pentru aceste încălcări. Pe de altă parte, neachitarea îndelungată a plăţilor la buget determină diminuarea sumelor respective datorită inflaţiei şi devalorizării cursului valutei naţionale.

1–14 noiembrie 2004 29 noiembrie – 12 decembrie 2004