Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 29 noiembrie – 12 decembrie 2004

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #43 |

6–10 decembrie 2004

În perioada respectivă Parlamentul a examinat doar cîteva proiecte de acte legislative, unul din cele mai importante fiind legea despre statistica oficială, adoptată la propunerea Guvernului.

De asemenea, deputaţii au examinat cîteva proiecte ale reprezentanţilor opoziţiei, care nu au fost susţinute de majoritate şi au fost respinse, în ciuda argumentelor autorilor.

Legea privind statistica oficială

Legea adoptată are menirea de a reglementa organizarea şi funcţionarea sistemului unic al statisticii oficiale, cu stabilirea principiilor generale pentru colectarea, prelucrarea, centralizarea şi stocarea informaţiei statistice cu caracter economic, social, demografic, financiar şi juridic.

Va fi supusă proceselor respective numai informaţia necesară fundamentării elaborării politicilor economice şi sociale, strategiilor, deciziilor autorităţilor publice şi ale agenţilor economici, elaborării cercetărilor ştiinţifice, informării opiniei publice, transmiterii de date statistice organismelor internaţionale etc.

Legea stabileşte:

  1. Noţiunile principale în domeniu.
  2. Sarcinile de bază ale statisticii: colectarea, procesarea, sistematizarea, centralizarea, analiza, estimarea curentă şi difuzarea informaţiei statistice; elaborarea metodologiilor statistice, racordate la standardele internaţionale; efectuarea cercetărilor statistice; prezentarea explicaţiilor pe marginea informaţiei statistice pentru evitarea unei interpretări eronate; asigurarea respectării principiilor fundamentale ale statisticii oficiale; organizarea activităţii de cercetare-dezvoltare în domeniul statisticii etc.
  3. Principiile statisticii oficiale: imparţialitate; deontologie; relevanţă; transparenţă; confidenţialitate etc.
  4. Organele statisticii oficiale: organul central de statistică şi subdiviziunile lui teritoriale, compartimentele statistice din cadrul organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, al Băncii Naţionale etc.
  5. Drepturile şi obligaţiile organelor statisticii oficiale.
  6. Sistemul clasificărilor statistice, registrele statistice.
  7. Desfăşurarea cercetărilor statistice.
  8. Asigurarea confidenţialităţii informaţiei statistice individuale şi modul ei de utilizare.

Noua lege are menirea să racordeze reglementările în domeniul statisticii la sistemul european existent, să asigure funcţionarea sistemului conform rigorilor evoluate considerabil în cei 14 ani care au trecut de la adoptarea primei Legi naţionale cu privire la statistică.

Legea privind anularea unor datorii ale întreprinderilor agricole ce nu au fost privatizate

Prin Legea adoptată Parlamentul a decis să anuleze datoriile istorice calculate şi neachitate la buget de anumiţi agenţi economici din agricultură. În categoria întreprinderilor respective au intrat întreprinderile agricole care nu s-au raliat anterior la Programul de privatizare şi reorganizare agricolă intitulat “Pămînt” şi realizat pe întreg teritoriul ţării cu ajutorul donatorilor internaţionali.

Suma datoriilor scutite se cifrează la peste 35 milioane de lei, la care pot să se mai adauge surse considerabile care urmează a fi scutite de către autorităţile administraţiei publice locale, cărora li s-a “recomandat” să întreprindă măsuri în acest scop. De asemenea, autorităţilor locale li se va propune să preia obiectele de menire social-culturală, ce se vor transmite de către agenţii economici în contul stingerii datoriilor formate faţă de bugetele locale.

În şedinţa din 9 decembrie 2004 deputaţii au respins propunerile de adoptare a unor proiecte care prevedeau:

Completarea Codului de procedură civilă

În proiect se propunea completarea Codului cu o normă care să stabilească indexarea sumelor adjudecate pentru toată perioada examinării judiciare a dosarelor în instanţă, la care să fie adăugat termenul de prescripţie extinctivă, care a curs pînă la depunerea cererii de chemare în judecată, precum şi termenul care cuprinde perioada de la data pronunţării hotărîrii de adjudecare pînă la data pronunţării încheierii de indexare sau la data executării integrale a hotărîrii de adjudecare a sumelor revendicate.

Motivarea proiectului a fost argumentată prin faptul că adesea pîrîţii întreprind acţiuni orientate spre tergiversarea judecării cauzelor şi neexecutarea la timp a hotărârilor judecătoreşti. S-au adus cifre conform cărora din 54 mii dosare civile, 11 mii dosare (20%) au fost examinate cu depăşirea termenului de 2 luni (termen rezonabil). S-a constatat că există foarte multe dosare care se examinează timp 5–7 şi chiar 10 ani de zile). În această perioada sumele adjudecate se devalorizează, reclamantul neobţinînd repararea prejudiciului real, chiar dacă cîştigă cauza de la un reclamat de rea-credinţă.

Legea pentru modificarea Codului cu privire la contravenţiile administrative

Legea cu privire la petiţionare prevede că orice adresare a cetăţeanului sau a organizaţiei legitim constituite trebuie examinată în timp de cel mult 30 de zile.

În scopul asigurării aplicării Legii în Codul cu privire la contravenţiile administrative există prevederi care stabilesc răspunderea administrativă a persoanelor cu funcţii de răspundere pentru încălcarea legislaţiei cu privire la petiţii.

Autorii proiectului considerau că norma de sancţionare nu se aplică, funcţionarii nu sînt traşi la răspundere administrativă pentru încălcarea termenelor lor de examinare a petiţiilor, pentru refuzul neîntemeiat în examinarea lor, pentru luarea în baza lor a hotărîrilor ce contravin legislaţiei în vigoare.

Una din cauzele neaplicării normei respective este considerată lipsa mecanismului de sancţionare pentru astfel de încălcări. Prevederile existente obligă la întocmirea unui proces-verbal al încălcării, însă nu se stabileşte care organ trebuie să-l întocmească. Respectiv, s-a propus omiterea necesităţii întocmirii actului respectiv, funcţionarii urmînd a fi sancţionaţi în baza simplului fapt al adresării cetăţeanului.

Parlamentul nu a acceptat propunerea respectivă, deoarece ea ar contraveni pricinilor încetăţenite de examinare a cauzelor penale şi nu ar permite administrarea probelor.

29 noiembrie — 3 decembrie 2004

Perioada de referinţă a fost marcată de examinarea în Parlament a două proiecte de maximă rezonanţă socială: Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei şi Legea privind optimizarea cadrului normativ de activitate antreprenorială (aşa-numita “ghilotină economică”).

De asemenea, un interes aparte l-a trezit examinarea şi adoptarea în primă lectură a proiectului de lege menit să faciliteze stabilirea în localităţile rurale a tinerilor profesori.

Parlamentul a examinat în primă lectură şi un proiect de lege care instituie facilităţi esenţiale pentru întreprinderile care activează în domeniul tehnologiilor informaţionale, cu scopul de a le facilita extinderea şi aprofundarea cercetărilor.

Legea pentru aprobarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS)

Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei este un document complex ce include strategii de dezvoltare ale diferitelor sectoare orientate spre atingerea obiectivelor generale şi priorităţilor dezvoltării ţării pe termen mediu (2005–2007) şi într-o perspectivă mai îndelungată.

Obiectivele principale de dezvoltare ale Moldovei pe termen lung constau în:

  1. asigurarea unei dezvoltări durabile şi social orientate;
  2. reintegrarea ţării;
  3. integrarea europeană.

Pentru atingerea acestor obiective politica social-economică pe termen mediu urmează a fi direcţională spre asigurarea:

  1. creşterii economice;
  2. reducerii sărăciei şi inechităţii, extinderii participării săracilor la dezvoltarea economică;
  3. dezvoltării resurselor umane.

Menţinerea unor ritmuri constant înalte ale creşterii economice trebuie să fie însoţită de o îmbunătăţire substanţială a componentelor calitative ale dezvoltării — creşterea mărimii absolute şi cotei în PIB a investiţiilor în capitalul fix, sporirea receptivităţii economiei faţă de inovaţii, creşterea rolului şi cotei-părţi a ramurilor de producţie tehnologic avansate, dezvoltarea accelerată a economiei regionale şi infrastructurii; în mare parte soluţionarea acestor probleme va fi determinată de eficacitatea politicilor de dezvoltare a sectorului privat, a regiunilor ţării şi a succeselor obţinute în realizarea reformei administraţiei publice, rezultatele căreia trebuie să conducă la sporirea considerabilă a calităţii politicii de stat, la accelerarea procesului de adoptare a deciziilor şi profesionalismului funcţionarilor din organele publice centrale şi locale.

Politica socială a ţării necesită a fi substanţial corectată în scopul creării condiţiilor pentru sporirea ocupării populaţiei, facilitarea accesului păturilor sărace la locurile de muncă, educaţie, ocrotirea sănătăţii etc.

Pentru diminuarea gradului nefondat de înalt al diferenţierii sociale se preconizează optimizarea redistribuirii resurselor în favoarea cetăţenilor şi familiilor subasigurate şi sporirea nominalităţii sistemului de ajutor social.

Astfel, domeniile/ sectoarele prioritare de dinamica şi dezvoltarea cărora în cea mai mare măsură va depinde atingerea obiectivelor principale pe termen mediu ale SCERS sînt:

  1. sectorul privat;
  2. administraţia publică;
  3. protecţia socială;
  4. ocrotirea sănătăţii şi educaţia;
  5. infrastructura;
  6. dezvoltarea regională;
  7. mediul ambiant.

O parte din costul acţiunilor planificate urmează a fi acoperit din contul mijloacelor bugetului public, altă parte — din contul granturilor şi asistenţei tehnice a donatorilor.

O parte din acţiunile preconizate nu are nici un fel de acoperire financiară şi necesită atragerea de mijloace suplimentare.

Se consideră că transparenţa procesului de implementare a CERS, participarea la monitorizare şi evaluare a societăţii civile, dialogul social neîntrerupt, colaborarea cu diferiţi parteneri în dezvoltare vor fi în mare măsură garanţiile succesului în realizarea politicii creşterii economice şi în reducerea nivelului de sărăcie.

Prin Legea adoptată s-a aprobat însăşi Strategia, care recent a fost apreciată pozitiv şi de forurile financiare internaţionale. Prin legea de aprobare Guvernul a fost abilitat cu dreptul de a lua decizii, ce nu contravin conţinutului Strategiei, referitor la operarea modificărilor şi completărilor în unele capitole ale acesteia.

Legea mai prevede că Guvernul, în termen de o lună din data intrării în vigoare a legii, va ajusta programele de dezvoltare economică şi socială şi planurile de acţiuni în vigoare la obiectivele, priorităţile şi politicile expuse în Strategie.

Anual, Guvernul va prezenta Parlamentului un raport vizînd mersul implementării Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei.

Legea pentru rectificarea bugetului de stat pentru anul 2004

Legea respectivă prevede majorarea alocaţiilor bugetare pentru Agenţia de Stat pentru Silvicultură cu 4,5 milioane de lei. Aceste surse se utilizează în scopul efectuării lucrărilor de regenerare şi extindere a fondului forestier, ele fiind sustrase însă din cheltuielile bugetului prevăzute pentru deservirea datoriei de stat externe, precum şi din mijloacele fondului ecologic naţional.

Alocarea mijloacelor bugetare pentru Agenţia de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva” se face în scopul realizării Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003–2020.

Rezervele de alocaţii la deservirea datoriei de stat externe s-au format ca urmare a ajustării plăţilor în baza cererilor de plată, prezentate de către creditorii externi.

Legea cu privire la serviciul de curieri speciali

Legea adoptată de Parlament stabileşte cadrul juridic, principiile de activitate, atribuţiile, obligaţiile şi drepturile Serviciului de stat de curieri speciali, modul de control şi supraveghere a activităţii acestuia.

Serviciul de stat de curieri speciali este definit drept parte componentă a forţelor şi mijloacelor de asigurare a securităţii ţării şi reprezintă un organ independent cu destinaţie specială al puterii executive a statului, menit să asigure păstrarea, expedierea şi distribuirea operativă a corespondenţei oficiale a ţării.

Legea stabileşte:

Un capitol separat este dedicat atribuţiilor, obligaţiilor şi drepturilor colaboratorilor Serviciului respectiv. Asttfel, în atribuţiile Serviciului intră:

În lege au fost incluse prevederi referitoare la efectivul şi mijloacele Serviciului; protecţia socială şi juridică a angajaţilor, echivalată cu cea stabilită de legislaţie pentru colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne.

Prevederile legii respective substituie practic dispoziţiile hotărîrilor de Guvern existente şi aplicate în domeniu pînă în prezent, fapt care va scuti bugetul de stat de cheltuieli suplimentare imediate.

Proiectul legii privind optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii antreprenoriale

Proiectul adoptat în prima lectură are menirea de a stabili principiile şi acţiunile necesare pentru revizuirea cadrului normativ în scopul eliminării reglementărilor ineficiente şi neorientate spre economia de piaţă, precum şi mecanismul de asigurare pentru viitor a stabilităţii şi calităţii reglementării activităţii antreprenoriale pentru evitarea barierelor în mediul de afaceri.

Textul enumeră o serie de principii care vor sta la baza activităţii antreprenoriale:

Legea mai prevede că toate actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi administrative vor fi supuse revizuirii, prin analiza conţinutului lor în scopul evaluării corespunderii principiilor economiei de piaţă.

Se presupune că fiecare act oficial va fi examinat în baza următoarelor criterii:

Revizuirea actelor oficiale se va efectua în cîteva etape:

  1. Fiecare autoritate administrativă examinează actele oficiale din domeniul său de activitate în baza criteriilor stabilite de lege, întocmeşte lista actelor oficiale.
  2. Grupul naţional examinează actele oficiale şi notele informative, prezentate de autorităţile administrative în baza criteriilor stabilite şi decide pentru fiecare act în parte includerea lui în Registru.
  3. Grupul naţional elaborează versiunea finală, iar Comisia naţională aprobă proiectul Registrului şi îl înaintează Guvernului spre aprobare.

Se mai propune ca din data intrării în vigoare a legii nici un act oficial al autorităţilor administrative nu poate fi invocat şi nu are putere juridică dacă nu este publicat în Monitorul oficial.

O dată cu aprobarea Registrului special, Guvernul va abroga actele normative oficiale neincluse în Registru.

Se mai propune ca în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii respective, ministerele şi departamentele să examineze legile care reglementează domeniile lor de activitate, în scopul evaluării corespunderii acestora principiilor reglementării activităţii antreprenoriale.

Necesitatea adoptării legii respective este determinată de faptul că în prezent atribuţiile instituţiilor cu funcţii de control şi prestare a serviciilor cu plată sînt fixate în circa 350 de diverse acte oficiale — legi, hotărîri ale Guvernului, regulamente, ordine ministeriale şi departamentale.

Un şir dintre aceste acte oficiale sînt depăşite şi deci incompatibile cu principiile economiei de piaţă.

Altele, deşi conţin prevederi utile şi oportune, nu constituie un cadru coerent, transparent şi previzibil.

Experienţa internaţională în domeniu denotă că metoda propusă va permite:

Discutarea proiectului respectiv a provocat o reacţie negativă din partea unor reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare, care au considerat că momentul pentru reforma respectivă nu este potrivit, deoarece poate rămîne un vacuum în atribuţiile de control în perioada alegerilor parlamentare, cînd Parlamentul nu va putea modifica legislaţia, iar Guvernul va exercita doar conducerea operativă a treburilor publice.

Această temere a fost explicată de experţi prin speranţa opoziţiei de a prelua puterea şi lipsa de posibilităţi administrative de a-şi consolida poziţiile şi de a stabili un anumit control asupra business-ului, în situaţia cînd în prezent acest control este deja deţinut de reprezentanţii guvernării actuale.

Deşi cu mai multe obiecţii, ideea proiectului respectiv este totuşi apreciată pozitiv.

Proiectul legii pentru completarea Legii învăţămîntului

Proiectul adoptat de Parlament în prima lectură ca concept are menirea de a stimula tinerii profesori să plece în localităţile rurale pentru a se angaja în instituţiile de învăţămînt primare sau secundare.

Astfel, se propune instituirea unor dispoziţii conform cărora absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior universitar şi mediu de specialitate care se angajează conform repartizării în instituţiile de învăţămînt din mediul rural, în primii trei ani de activitate vor benefica de:

Legea va fi implementată din anul 2005 şi pentru implementarea ei sînt necesare mijloace financiare pentru un tînăr specialist în mărime de aproximativ 7500 de lei anual.

Proiectul legii privind stimularea activităţii companiilor ce activează în sfera tehnologiilor informaţionale

Proiectul prevede că societăţile comerciale a căror activitate de bază corespunde serviciului “Realizarea de programe” după constituirea capitalului social în modul prevăzut de legislaţie şi declararea primului venit se scutesc de plata impozitului pe venit pe parcursul a 7 ani consecutivi, începînd cu prima zi a anului în care a fost încheiat acordul de scutire de impozit cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

Scutirea menţionată se va acorda dacă vor fi respectate cumulativ mai multe condiţii:

Angajaţii societăţilor comerciale specificate şi colaboratorii ştiinţifici din instituţiile de cercetare-dezvoltare în domeniul informaticii şi tehnologiilor informaţionale beneficiază de scutirea de plata impozitului pe venit dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

15–28 noiembrie 2004 31 ianuarie – 13 februarie 2005