Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 7 martie – 3 aprilie 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #48 |

La 24 martie 2005 a avut loc prima şedinţă a Parlamentului de legislatura a XVI-a. În cadrul acesteia au fost constituite fracţiunile parlamentare, a fost ales preşedintele Parlamentului şi a fost aprobată Declaraţia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene. Peste o săptămînă a fost ales unul din cei doi vicepreşedinţi ai Parlamentului, a fost aprobată componenţa Biroului Permanent al Legislativului şi au fost desemnaţi şefii comisiilor parlamentare.

Fracţiuni parlamentare

La prima şedinţă a Parlamentului nou-ales au fost constituite patru fracţiuni parlamentare. În mod surprinzător pentru o parte din electorat, deputaţii din partea Blocului “Moldova Democrată” (BMD) au constituit două fracţiuni parlamentare distincte, la care se mai adaugă cîte o fracţiune a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) şi a Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD). “Surpriza” a venit din partea deputaţilor Partidului Democrat din Moldova (PDM), intraţi în Parlament pe lista de candidaţi ai BMD. Drept urmare, în componenţa fracţiunii BMD au rămas 26 de deputaţi, fracţiunea PDM numără 8 deputaţi, iar cele ale PCRM şi PPCD întrunesc acelaşi număr de membri identic cu numărul de mandate de parlamentar obţinute de aceste formaţiuni în urma scrutinului din 6 martie — 56 şi, respectiv, 11.

La încheierea şedinţei Parlamentului, Dumitru Diacov, preşedinte al PDM, fiind solicitat să explice motivele constituirii unei fracţiuni distincte, a menţionat că separarea de BMD nu înseamnă refuzul de a colabora cu acest grup parlamentar, ci doar faptul că PDM are “un mesaj propriu” şi că prin intermediul fracţiunii sale va putea mai eficient să promoveze poziţia social-democrată.

În pofida asigurărilor date în aceeaşi zi prin declaraţia Consiliului Executiv Politic al PDM precum că această formaţiune rămîne în continuare parte componentă a BMD şi că va contribui la realizarea programului electoral al acestuia, gestul deputaţilor democraţi a fost calificat de majoritatea colegilor lor de bloc drept “rezultat al unui act de corupere politică” şi “act de trădare politică”. Pe de altă parte, aprecierea situaţiei respective de către Partidul Social-Liberal (PSL), şi el component al BMD, a fost mai echilibrată şi temperată. PSL i-a cerut partenerului său de bloc Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) să accepte propunerea PDM de a rămîne parte componentă a BMD, întrucît excluderea acestuia din bloc şi, prin asta, transformarea PDM în adversar al BMD ar fi în dezavantajul tuturor forţelor democratice din ţara noastră. Mai mult chiar, în opinia social-liberalilor, formatul BMD-ului trebuie nu doar menţinut, ci şi extins prin cooptarea altor partide din opoziţia parlamentară şi extraparlamentară. Atitudinea înţelegătoare a social-liberalilor a dat de bănuit că aceştia ar putea urma exemplul foştilor colegi de bloc de la PDM, ceea ce s-a şi confirmat la 4 aprilie, înainte de alegerea noului Preşedinte al Republicii Moldova, prin constituirea unui grup parlamentar separat din 3 deputaţi. Principala cauză a desprinderii deputaţilor sociali-liberali de colegii lor de la AMN a constat în viziunea diferită a acestora privind tactica ce urma a fi adoptată în cazul alegerii şefului statului, iar drept pretext pentru constituirea unui grup parlamentar social-liberal separat a servit decizia colegilor lor de a schimba denumirea fracţiunii parlamentare din Blocul “Moldova Democrată” în Alianţa “Moldova Noastră”. Drept urmare, în componenţa fracţiunii parlamentare a AMN au rămas 23 de deputaţi.

Conducerea Parlamentului

Preşedinte

Preşedinte al Parlamentului de legislatura a XVI-a a fost desemnat Marian Lupu, ex-ministru al Economiei, ales în funcţia de deputat pe lista de candidaţi ai PCRM. Candidatura acestuia a fost aprobată, fără concursul deputaţilor creştin-democraţi, cu 65 de voturi “pentru” şi cu 24 “împotrivă”.

Cu desemnarea lui Marian Lupu în funcţia de preşedinte al Parlamentului a fost dezlegată, în sfîrşit, enigma introducerii sale în lista de candidaţi ai PCRM şi reconfirmată intenţia şefului statului, Vladimir Voronin, anunţată la sfîrşitul anului trecut, de a promova în înalte funcţii de răspundere persoane de factură nouă, exact aşa cum este caracterizat preşedintele Lupu de cea mai mare parte a mass-media.

Vicepreşedinte

În cadrul şedinţei Parlamentului din 31 martie Maria Postoico, reprezentantă a PCRM, a fost aleasă în funcţia de vicepreşedinte al organului legislativ. În lipsa deputaţilor din partea PPCD, pentru candidatura ei au votat 76 de legiuitori.

Deşi a fost preconizată şi alegerea celui de-al doilea vicespeaker, din partea fracţiunilor de opoziţie, desemnarea acestuia a fost amînată pentru o dată ulterioară. Este de presupus că cea de a doua funcţie de vicespeaker va reveni fracţiunilor care s-au dovedit a fi mai cooperante cu PCRM în ceea ce priveşte alegerea şefului statului. Deocamdată, se cunoaşte că fracţiunea AMN şi-ar dori ca această funcţie să fie ocupată de un reprezentant al acesteia, în persoana lui Dumitru Braghiş.

Biroul Permanent

Pe 31 martie a fost ales şi Biroul Permanent al Parlamentului. În componenţa acestuia au fost desemnaţi: Marian Lupu, Maria Postoico, Eugenia Ostapciuc, Victor Stepaniuc, Vladimir Eremciuc şi Ivan Calin (PCRM), Serafim Urechean, Dumitru Braghiş şi Oleg Serebrian (BMD [în prezent AMN]), Iurie Roşca (PPCD) şi Dumitru Diacov (PDM). După 4 aprilie curent Serebrian va reprezenta în Biroul Permanent grupul parlamentar social-liberal pe care îl conduce.

Comisii parlamentare

În urma consultărilor avute de preşedintele Lupu cu membrii Biroului Permanent, a fost stabilită şi cota de reprezentare a forţelor din Parlament în cele nouă comisii parlamentare de specialitate, pentru ca mai apoi, în cadrul şedinţei în plen, să fie aprobată componenţa lor şi desemnaţi preşedinţii acestor comisii. Astfel, acestea vor fi prezidate după cum urmează:

Nr.Comisii parlamentarePreşedinteFracţiunea
1.Comisia juridică pentru numiri şi imunităţiVladimir ŢurcanPCRM
2.Comisia pentru economie, buget şi finanţeNicolae BondarciucPCRM
3.Comisia pentru securitate naţională a statului, apărare şi ordinea publicăIurie StoicovPCRM
4.Comisia pentru politică externă şi integrare europeanăSergiu StatiPCRM
5.Comisia pentru cultură, ştiinţă, tineret, sport şi mijloace de informare în masăVictor StepaniucPCRM
6.Comisia pentru administrare publică, ecologie şi amenajarea teritoriuluiVeaceslav UntilăBMD (în prezent AMN)
7.Comisia pentru agricultură şi industria alimentarăValeriu CosarciucBMD (în prezent AMN)
8.Comisia pentru drepturile omuluiŞtefan SecăreanuPPCD
9.Comisia pentru protecţia socială şi sănătateValentina BuligaPDM

Un pas cu “dreptul”

În prima zi de activitate prin votul tuturor deputaţilor a fost aprobată Declaraţia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene[1]. Documentul are la bază consensul larg al celor patru fracţiuni parlamentare în ceea ce priveşte promovarea consecventă şi ireversibilă a cursului strategic spre integrarea europeană. În acest scop deputaţii şi-au propus să depună eforturi conjugate pentru realizarea Planului de Acţiuni RM-UE. Prin adoptarea declaraţiei în cauză fracţiunile parlamentare s-au angajat, de asemenea, să întreprindă eforturi în vederea soluţionării paşnice şi democratice a problemei transnistrene, asigurării stabilităţii instituţiilor democratice, asigurării independenţei sistemului judecătoresc, combaterii corupţiei, dezvoltării libere a mijloacelor de informare în masă, respectării drepturilor minorităţilor naţionale, dezvoltării sociale, reducerii sărăciei, ameliorării climatului investiţional şi afirmării plenare a rolului limbii de stat.

În ceea ce priveşte problema transnistreană, documentul stipulează reglementarea politică a acesteia în conformitate cu Constituţia Moldovei şi normele de drept internaţional, în strînsă cooperare cu OSCE, UE, România, Rusia, SUA şi Ucraina, şi în baza formulei celor “3D” — democratizarea, demilitarizarea şi decriminalizarea regiunii transnistrene.

  1. ↑ Moldova suverană, nr. 51 (20688), 29 martie 2005.