Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 18 aprilie – 1 mai 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #50 |

Votarea Guvernului

În perioada de referinţă Parlamentul s-a întrunit într-o şedinţă specială dedicată examinării Programului de activitate şi întregii liste a Guvernului, prezentate de candidatul propus pentru funcţia de Prim-ministru. Prezentarea programului a fost urmată de alocuţiunile reprezentanţilor tuturor fracţiunilor parlamentare, care, în majoritate, au expus obiecţii critice faţă de activitatea anterioară a executivului şi faţă de programul propus. Cu excepţia deputaţilor fracţiunii majoritare, nici un alt deputat nu a votat în sprijinul Guvernului, deşi programul propus conţinea majoritatea ideilor şi promisiunilor conţinute în programele electorale ale partidelor ce au acces în Parlament. Experţii menţionează că în cazul deputaţilor fracţiunii opoziţioniste majoritare, Alianţa “Moldova Noastră” situaţia este clară, ei neparticipînd nici la votarea Preşedintelui Parlamentului, nici a Preşedintelui ţării. În cazul reprezentanţilor opoziţiei “constructive” se poate presupune că aceştia nu au votat nu atît din cauza că nu li s-a propus nici o funcţie în noul Guvern, ci mai mult din teama de a-şi asuma responsabilitate pentru guvernare. În acest fel fracţiunile PPCD şi PDM şi-au rezervat şi dreptul de a critica activitatea Guvernului şi de a utiliza mesajul critic în viitoarele campanii electorale pentru primăria capitalei şi pentru alegerile locale generale de peste 2 ani. Pe de altă parte, votarea pentru Preşedintele ţării, constituirea unor alianţe politice menite să promoveze politica de consolidare internă şi de integrare europeană a ţării deja semnifică asumarea responsabilităţii pentru guvernare şi justificarea refuzului de acordare a votului de încredere prin lipsa în program a unor paragrafe propuse ad-hoc nu pare să fie bazată pe criterii obiective.

Oricum, Guvernul a fost învestit în funcţie, la moment în garnitura guvernamentală rămînînd vacantă doar funcţia de prim-viceprim ministru, situaţie care o aminteşte pe cea din anul 2001, cînd funcţia respectivă a fost acordată ulterior de preşedintele ţării deputatului comunist Vasile Iovv.

Acte legislative

Legea pentru modificarea Codului penal

În prezent Codul penal prevede la articolul 264 în calitate de componenţă a infracţiunii “cauzarea din imprudenţă a daunelor materiale în proporţii mari”. Avînd în vedere costul unităţilor de transport şi al pieselor pentru ele, în majoritatea cazurilor paguba materială în urma accidentelor rutiere depăşeşte suma pagubelor mari (10 mii lei). Organele de poliţie sînt obligate însă să intenteze în fiecare asemenea cazuri dosare penale, deşi dauna este recuperată.

În acelaşi timp, articolului 124 din Codul cu privire la contravenţiile administrative prevede răspundere pentru “încălcarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor de circulaţie rutieră, care a condus la deteriorarea considerabilă a mijloacelor de transport”.

Prin legea adoptată Parlamentul a decis să excludă sintagma nominalizată din Codul penal, decriminalizînd acţiunile care vor constitui pe viitor obiectul relaţiilor civile şi al Codului contravenţional.

Proiectul Legii cu privire la statutul militarilor

Legea adoptată de Parlament în prima lectură are ca obiectiv propus asigurarea cadrului legislativ necesar pentru reglementarea uniformă a aspectelor generale ce vizează drepturile şi obligaţiile, protecţia juridică şi socială, modul de îndeplinire a serviciului militar de către militarii Forţelor Armate. Totodată, această lege va determina aspectele legate de protecţia socială şi juridică a militarilor şi membrilor familiilor lor, a cetăţenilor care fac pregătirea militară.

Prevederile legii se vor extinde asupra militarilor care îndeplinesc serviciul militar în cadrul Forţelor Armate; cetăţenilor trecuţi în rezerva (retragere) Forţelor Armate; membrilor familiilor militarilor care îndeplinesc serviciul militar.

Legea va determina aspectele specifice legate de: drepturile şi îndatoririle generale ale militarilor; drepturile băneşti pentru militarii prin contract; încadrarea în serviciul militar prin contract; numirea şi eliberarea din funcţie a militarilor prin contract; detaşarea şi trecerea la dispoziţie a militarilor; modul de acordare, de retrogradare şi de restabilire a gradelor militare; eliberarea din serviciul militar etc.

Se mai propune şi definirea unor noţiuni noi: încadrarea cetăţenilor în serviciul militar prin contract; condiţiile de acordare a gradelor militare militarilor prin contract; soldă lunară a militarilor prin contract; delicte ce discreditează titlul de militar al Forţelor Armate etc.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative referitor la abilitarea Inspecţiei Muncii cu drepturi şi atribuţii în domeniul sancţionării

Proiectul adoptat în prima lectură după dezbateri controversate propune majorarea unor sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei în domeniul protecţiei muncii, precum şi adăugarea în Codul de contravenţii administrative a unui articol nou ? încălcarea legislaţiei privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

De asemenea, se propune abilitarea Inspecţiei Muncii cu dreptul de a examina cazurile cu privire la contravenţiile administrative în domeniul protecţiei muncii.

Necesitatea adoptării legii a fost motivată de Guvern prin faptul că în anul 2004 pe parcursul controalelor întreprinse au fost depistate şi înregistrate mai mult de 42 000 cazuri de încălcări ale diverselor prevederi legale, printre cele mai frecvente fiind:

Situaţia complicată în domeniu se confirmă şi prin date statistice, în medie anual din cauza încălcării prevederilor diferitelor acte normative de protecţie a muncii fiind accidentaţi circa 600 salariaţi (40–50 persoane sînt accidentate mortal). Circa 20 mii de salariaţi sînt ocupaţi în condiţii de muncă necorespunzătoare normelor igienico-sanitare. În şapte luni ale anului 2004 au fost sancţionate administrativ pentru încălcarea legislaţiei şi a altor acte normative din domeniul muncii 1527 persoane cu funcţii de răspundere.

Mărimea actuală a sancţiunilor administrative pentru încălcările comise nu determină respectarea normelor de drept din domeniul muncii. Astfel, în urma controalelor repetate s-au stabilit cazuri în care agentul economic nu s-a conformat legislaţiei nici după aplicarea sancţiunii administrative. Pentru motivele expuse şi s-a propus majorarea amenzilor administrative, precum şi abilitarea Inspecţiei Muncii cu dreptul de a le aplica.

Mai mulţi deputaţi s-au exprimat în defavoarea proiectului respectiv, menţionînd că practica existentă de sancţionare continuă nu se soldează cu rezultate eficiente, în majoritatea cazurilor controalele fiind abuzive ori finalizînd cu estorcarea unor facilităţi pentru controlori.

Proiectul legii pentru majorarea sancţiunilor în cazul nerespectării legislaţiei în domeniul comercializării producţiei alcoolice

Proiectul adoptat în prima lectură prevede înăsprirea unor sancţiuni administrative pentru încălcarea legislaţiei în domeniu, precum şi stabilirea de sancţiuni pentru: comercializarea băuturilor alcoolice în încăperi neutilate şi neadaptate pentru păstrare şi vînzare; în chioşcuri, pavilioane şi în alte puncte de comerţ care nu au spaţiu comercial cu o suprafaţă de cel puţin 20 m2; în instituţii de învăţămînt, medicale, în alte instituţii de educaţie; în cămine pentru elevi şi studenţi; în întreprinderi şi pe şantierele de construcţii şi reparaţii; în întreprinderile comerciale din apropierea instituţiilor preşcolare şi de învăţămînt pentru copii; în construcţiile sportive şi pe teritoriul aferent acestora; în cafenele pentru copii; în locuri de comerţ pentru copii şi adolescenţi; în sediile autorităţilor publice, cu excepţia obiectelor staţionare de alimentaţie publică; în vecinătatea edificiilor de cult religios; în cimitire, penitenciare, unităţi militare; în întreprinderile de transport public.

Încălcarea prescripţiilor respective va atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de la două sute la trei sute de salarii minime şi persoanelor cu funcţii de răspundere în mărime de la cinci sute la opt sute de salarii minime, cu confiscarea produselor ce constituie obiectul contravenţiei.

Legea cu privire la leasing

Legea adoptată de Parlament are menirea de stabili bazele juridice de reglementare a raporturilor de leasing, obiectul leasingului, participanţii la operaţiunile de leasing, drepturile, obligaţiile şi răspunderea acestora.

În lege sînt definite un şir de noţiuni, între care şi:

leasing — totalitatea raporturilor ce iau naştere în scopul şi în cadrul realizării unui contract de leasing;

contract de leasing — contract în baza căruia o parte (locator) se obligă, la cererea unei alte părţi (locatar), să-i asigure posesiunea şi folosinţa temporară a unui bun, achiziţionat sau produs de locator, contra unei plăţi periodice (rate de leasing), iar la expirarea contractului să respecte dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing, ori de a înceta raporturile contractuale;

rata de leasing — plata periodică efectuată de locatar către locator care reprezintă cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi a dobînzii de leasing (în cazul leasing-ului financiar) sau cota de amortizare calculată în conformitate cu actele normative în vigoare şi un beneficiu stabilit de părţile contractante (în cazul leasingului operaţional).

Sînt definite cîteva forme ale leasingului:

leasing financiar — orice operaţiune de leasing care îndeplineşte cel puţin una din următoarele condiţii: — cea mai mare parte a riscurilor şi beneficiilor aferente dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sînt transferate locatarului la momentul încheierii contractului de leasing; — suma ratelor de leasing reprezintă cel puţin 90% din valoarea de intrare a bunului dat în leasing; — contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului către locatar la momentul expirării contractului; — perioada de leasing depăşeşte 75% din durata de funcţionare utilă a bunului ce face obiectul leasingului.

leasing operaţional — orice operaţiune de leasing, care nu îndeplineşte nici una din condiţiile contractului de leasing financiar.

leasing-barter — operaţiunea de leasing în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al cărui proprietar este

leasing compensatoriu — operaţiunea de leasing în cadrul căreia locatorul primeşte în contul ratelor de leasing marfa produsă cu utilajul care este obiectul leasingului;

leasing de consum — operaţiunea de leasing în cadrul căreia locatarul are calitatea de consumator aşa cum aceasta este definită de legislaţia privind protecţia consumatorului;

leasing internaţional — operaţiunea de leasing în cadrul căreia locatorul sau locatarul nu este rezident al Republicii Moldova.

Se stabileşte că obiect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile, cu excepţia următoarelor categorii de bunuri:

În lege se stabileşte că contractul de leasing trebuie să conţină minimum următoarele elemente: — părţile contractante; — descrierea bunului ce face obiectul contractului de leasing; — valoarea de intrare a bunului, în cazul contractului de leasing financiar; — valoarea totală a contractului; — valoarea ratelor de leasing şi termenul de plată a acestora; — termenul contractului; — clauza cu privire la dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing, ori de a înceta raporturile contractuale; — convenţia părţilor cu privire la asigurarea bunului obiect al leasingului (asigurarea bunului obiect al leasingului este obligatorie numai în cazul leasingului de consum).

Legea mai stabileşte:

Adoptarea şi aplicarea noii legi are menirea declarată de a stimula domeniul respectiv de afaceri şi de a impulsiona achiziţionarea de bunuri de către persoane fizice şi juridice. În acest fel vor fi impulsionate afacerile cu bunuri ce pot face obiect al leasingului, situaţie care trebuie să determine circuitul intens de valori, dezvoltarea diferitor procese de producţie şi creşterea comerţului intern.

Legea privind modificarea legii fondurilor de investiţii

Legea adoptată după dezbateri controversate conţine un şir de norme menite să restabilească activitatea adecvată a fondurilor de investiţii, dar şi controlul asupra activităţii lor din partea acţionarilor.

Respectiv, s-a stabilit că:

1. Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor fondului de investiţii, cu înştiinţarea oficială despre reorganizare trebuie să fie difuzată prin intermediul unor programe radio şi televizate de audienţă naţională.

2. Fondurile de investiţii nemutuale, în termen de 2 ani, fie că se vor reorganiza în alte tipuri de fonduri de investiţii; — fie că îşi vor lichida genul de activitate în calitate de participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare.

3. Fondul de investiţii nemutual care va aproba, în cadrul adunării generale a acţionarilor, una din procedurile prevăzute mai sus va fi obligat să recepţioneze cererile de răscumpărare a acţiunilor la preţul aprobat în cadrul adunării generale a acţionarilor, dar nu mai mic de 50% din valoarea nominală sau de la valoarea stabilită la momentul plasării a unei acţiuni.

În caz contrar, fondurile respective se vor lichida benevol, la decizia adunării acţionarilor. Legea mai stabileşte că Guvernul şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare urmează să aprobe în termen restrîns Regulamentul privind răscumpărarea acţiunilor fondurilor de investiţii nemutuale aflate în proces de reorganizare.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare

Prin Legea adoptată s-a stabilit că pînă la finele anului curent companiile fiduciare urmează să întreprindă un şir de acţiuni, printre care:

În cazul nerespectării prevederilor respective, licenţele companiilor fiduciare vor fi retrase şi ele vor fi supuse dizolvării.

De asemenea, pînă la executarea prevederilor nou stabilite în lege, s-a interzis companiilor fiduciare să înstrăineze activele clienţilor săi precum şi să voteze pentru înstrăinarea sau grevarea activelor societăţilor pe acţiuni în care reprezintă interesele fondatorilor administrării fiduciare.

Legea privind importul în condiţii preferenţiale a utilajului pentru construcţia unor centrale electrice

Legea adoptată de Parlament a prevăzut că în perioada anilor 2005–2007 nu se va aplica taxa pe valoarea adăugată la utilajul, echipamentul, tehnica, materialele şi agregatele complementare, importate pentru construcţia centralelor electrice cu o putere de circa 450 MW fiecare în apropierea satului Burlăceni, raionul Cahul, şi în apropierea municipiului Bălţi.

Se presupune că acordarea acestor facilităţi ar permite urgentarea derulării şi reducerea termenului de construcţie, a preţului de cost şi în consecinţă la micşorarea tarifelor la energia electrică livrată. Realizarea proiectelor investiţionale respective va duce la crearea a noi locuri de muncă, va compensa deficitul de putere generatoare în nodurile energetice de sud şi nord, va contribui la majorarea capacităţilor proprii de generare a energiei electrice în ţară şi, în acest fel va consolida securitatea energetică a ţării.

Mai mulţi reprezentanţi ai opoziţiei au reproşat Guvernului faptul că companiile investitoare nu au fost selectate în mod destul de transparent şi acest fapt pune anumite întrebări referitoare la transparenţa afacerii în general. În consecinţă, a fost solicitată o informaţie suplimentară la temă pe care trebuie să o prezinte în timpul apropiat instanţele competente în domeniu.

Legea pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative

Codul de contravenţii a fost completat cu cîteva articole şi reglementări noi referitoare la:

  1. Încălcarea regulilor regimului frontierei de stat, regimului de frontieră şi a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat (acţiuni sancţionate cu amendă de la zece la douăzeci salarii minime).
  2. Distrugerea sau deteriorarea semnelor de frontieră (acţiuni sancţionate cu amendă de la cincizeci la şaptezeci şi cinci salarii minime).
  3. Atribuirea în folosinţă separată a obiectivelor acvatice cu încălcarea prevederilor legale, folosirea obiectivelor acvatice fără titlu de stat de folosinţă separată sau folosirea apei fără autorizaţie de folosinţă specială (acţiuni sancţionate cu amendă în mărime de trei sute de salarii minime).
  4. Încălcarea legislaţiei în domeniul pieţei produselor petroliere (acţiuni sancţionate cu amendă de la o sută cincizeci pînă la şapte sute de salarii minime).
4–17 aprilie 2005 2–22 mai 2005