Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Colaborare cu societatea civilă

Preşedintele Parlamentului a convocat organele de lucru ale Parlamentului într-o şedinţă la care au fost examinate procedurile de punere în aplicare a Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă, adoptată la finele anului 2005 (HP nr.373-XVI din 29.12.2005). Şeful legislativului a solicitat preşedinţilor de comisii permanente să acorde atenţie sporită cooperării cu societatea civilă, respectînd întocmai procedurile stabilite prin Hotărîrea Biroului permanent din 16.02.2006, care determină mecanismul concret de aplicare a Concepţiei: plasarea proiectelor de acte legislative pe pagina web a Parlamentului; recepţionarea în termen de 15 zile a contribuţiilor organizaţiilor societăţii civile; examinarea propunerilor şi întocmirea raportului asupra lor.

Ulterior Preşedintele Parlamentului a invitat reprezentaţi ai mai multor asociaţii obşteşti la o întrunire dedicată începerii procesului de cooperare cu Parlamentul. Marian Lupu a afirmat că toate premisele pentru demararea cooperării sînt pregătite şi procesul de cooperare cu societatea civilă trebuie axat pe două domenii:

• realizarea Programului calendaristic al acţiunilor legislative în conformitate cu Rezoluţia şi Recomandările Comisiei pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei;
• îndeplinirea Programului legislativ pentru anii 2005–2009.

De notat că la finele lunii februarie pe web-siteul oficial al Parlamentului au început să fie plasate proiecte de acte legislative, însă procesul nu are un caracter odonat, se confruntă cu deficienţe tehnice: lipsesc notele de argumentare şi alte acte adiţionale necesare, lipseşte informaţia operativă despre intrarea în Parlament a documentelor respective. De asemenea, proiectele sînt plasate selectiv, în timp ce Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI indică că vor fi plasate toate proiectele de acte legislative “înregistrate în modul stabilit”. Astfel, nu au fost propuse pentru discuţii publice proiectele care ulterior au provocat cele mai controversate şi aprinse discuţii în cadrul şedinţelor plenare: proiectele de legi despre facilităţile administrative şi fiscale pentru agenţii economici din stînga Nistrului; proiectul Legii privind importul articolelor din granit utilizate pentru reconstrucţia Memorialului Slavei Militare din municipiul Chişinău; proiectul noii legi a viei ţi vinului; proiectul legii privind accesul prin Internet la actele oficiale; proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la Agentul Guvernamental; proiectul hotărîrii privind rezultatele controlului executării legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice etc.

Agenţia “Moldpres” informează că la 2 martie Biroul permanent al Parlamentului a aprobat un Regulament despre acreditarea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă la lucrările Parlamentului, precum şi o listă a jurnaliştilor acreditaţi. Se menţionează că acreditarea jurnaliştilor la şedinţele plenare, şedinţele comisiilor permanente, conferinţe de presă şi alte evenimentele publice din cadrul legislativului se va efectua “de către Biroul Permanent al Parlamentului la propunerea Serviciului de Presă şi Imagine”. De asemenea, se instituie o serie de temeiuri pentru retragerea legitimaţiei de acreditare: comportament inadecvat; acţiuni provocatoare, scandal şi alte acţiuni ce contravin “normelor general recunoscute”. Proiectul regulamentului respectiv nu a fost dat publicităţii, însă în timpul apropiat Condiţiile de acreditare şi eliberare a legitimaţiilor, precum şi lista jurnaliştilor acreditaţi urmează a fi plasate pe pagina web a Parlamentului. Remarcăm că în anul 2002, îndeplinind recomandările Consiliului Europei, deputaţii au exclus din Regulamentul Parlamentului norma ce permitea retragerea autorizaţiei reprezentantului mass-media de a asista la şedinţele plenare, dacă acesta prezenta informaţii “vădit inexacte privind lucrările Parlamentului” şi nu se subordona observaţiilor preşedintelui şedinţei plenare. Din 2002 şi pînă în nul 2005 reprezentanţii mass-media erau acreditaţi în Parlament fără aplicarea unor regulamente şi condiţii speciale de acreditare.

Acte legislative

• Legea privind susţinerea suplimentară a activităţii de antreprenoriat desfăşurate de agenţii economici din zona transnistreană. Conform documentului adoptat, teritoriul localităţilor Cocieri, Coşniţa, Doroţcaia, Molovata Nouă şi Pîrîta va constitui o zonă specială de susţinere suplimentară a activităţii de antreprenoriat, cu scopul accelerării dezvoltării social-economice a localităţilor respective din zona de securitate, aflate sub jurisdicţia autorităţilor oficiale ale Moldovei. Prin derogare de la Codul fiscal, legea stabileşte o serie de drepturi şi facilităţi suplimentare (compensarea plăţii impozitului pe venit, scutirea de plata taxei pentru înregistrare şi eliberare a licenţei, reducerea plăţii pentru proceduri vamale etc.) agenţilor economici rezidenţi în teritoriu (peste 200 de subiecţi) sau care vor investi acolo, în schimbul asumării unor obligaţii corelative.
• Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative în scopul stabilirii facilităţilor fiscale şi administrative pentru agenţii economici din zona transnistreană care nu au relaţii cu bugetul de stat al Moldovei. Documentul prevede că aplicarea taxelor vamale, a TVA şi accizelor la operaţiunile de import şi export realizate de agenţii economici, care nu au relaţii fiscale cu bugetul ţării, va fi efectuată în ordinea stabilită de Guvern. Conform intenţiilor Guvernului schema restituirii impozitelor ar fi următoarea: întreprinderile din zona transnistreană care s-au înregistrat în organele competente ale Republicii Moldova, vor plăti impozitele în conformitate cu legislaţia Moldovei, dar sumele achitate se vor acumula pe un cont special al Serviciului Vamal. După livrarea mărfurilor la destinaţie sumele respective trebuie să fie restituite agenţilor economici, care le vor plăti în bugetul transnistrean. La examinarea proiectului în prima lectură reprezentanţii fracţiunilor de opoziţie au susţinut ideea adoptării legii dar au avut obiecţii serioase referitor la conţinutul reglementărilor propuse. În opinia lor, proiectul prezentat de Guvern contravine Constituţiei, care stabileşte că impozitele, taxele şi alte venituri ale bugetului publica naţional se stabilesc de către Parlament şi autorităţile administraţiei publice locale, Guvernul şi organele fiscale fiind doar executori ai acestor decizii.
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. Modificările adoptate la propunerea fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova stabilesc că legile, hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, deciziile şi hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauzele în care Republica Moldova are calitatea de pîrît, actele Curţii Constituţionale şi ale Curţii de Conturi, actele normative ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, ale Băncii Naţionale a Moldovei şi ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare se publică pe web-siteul oficial al Guvernului. Guvernul trebuie să asigure accesul liber, gratuit, prin Internet, la toate actele legislative şi normative adoptate după 23 iunie 1990, actualizarea acestora în măsura modificării sau completării. Documentul aprobat nu instituie termenul de la care urmează a se asigura publicarea actelor respective şi nici termenele în care acestea trebuie să fie plasate pe Internet. Respectiv, conform dispoziţiilor constituţionale, efectele legii urmează a se produce de la data publicării, moment de la care urmează a fi accesibile şi actele oficiale la care se referă. Aspectele tehnice şi financiare ale implementării legii nu au fost însă stabilite şi în aceste condiţii, este puţin probabilă punerea ei în aplicare imediată de către Guvern.
• Legea privind abilitarea autorităţilor administraţiei publice locale cu drepturi suplimentare în domeniul autentificării unor acte juridice. Se stabileşte dreptul secretarului primăriei de a autentifica dreptul de proprietate asupra cotelor-părţi valorice din patrimoniul întreprinderilor agricole reorganizate. Legea are menirea de a scuti proprietarii de anumite plăţi suplimentare pe care trebuie să le achite notarilor şi are printre scopurile sale facilitarea procesului de consolidare a terenurilor agricole.
• Legea pentru modificarea Legii cu privire la Agentul Guvernamental. Legea adoptată în lectura a doua instituie procedura de achitare a sumelor reparaţiilor stabilite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO şi stabileşte condiţiile generale de exercitare a dreptului de regres împotriva persoanelor a căror acţiuni au constituit temei pentru adoptarea deciziilor CEDO sau încheierea acordului de soluţionare amiabilă a cauzei.
• Legea viei şi vinului. Noua lege reglementează aspecte vizînd clasificarea materialului săditor, instituie o nouă clasificare a vinurilor şi determină particularităţile atribuirii denumirilor de origine ale acestora. De asemenea, se instituie o serie de reguli referitor la particularităţile comercializării vinurilor, atît în piaţa internă cît şi la export. Capitole aparte sînt dedicate realizării politicii de stat în domeniu, evaluării conformităţii produselor, sancţiunilor aplicabile pentru încălcarea legii. Sînt incluse şi prevederi referitoare la crearea unui fond special de susţinere a creării plantaţiilor viticole, format din plăţile percepute la efectuarea tranzacţiilor cu producţie vinicolă.
• Legea privind importul pietrei de granit şi articolelor din granit utilizate pentru reconstrucţia memorialului militar din municipiul Chişinău. Legea stabileşte scutirea de plata TVA a 1612 m2 (350 tone) de granit, importat de la o întreprindere din Federaţia Rusă de către Asociaţia obştească pentru apărarea drepturilor slavilor “Vece”. Plata pentru marfa importată urmează a fi achitată de către Întreprinderea “Cariera de piatră”, antreprenor general al lucrărilor de reconstrucţie finanţate din bugetul de stat, care, de asemenea, va fi scutită de plata TVA pentru recepţionarea mărfii livrate. În opinia autorilor, necesitatea importului granitului din Federaţia Rusă este determinată de preţul redus al acestuia în comparaţie cu preţurile din piaţa Moldovei, iar scutirea de TVA determină economisirea banilor publici. Fracţiunile parlamentare de opoziţie au expus mai multe obiecţii la proiectul examinat, considerînd inadmisibilă acordarea banilor publici spre gestionare unei organizaţii obşteşti, cu statut necomercial, conducătorul căreia este şi autor al proiectului de lege, deputat în fracţiunea majoritară. Ei au invocat caracterul fraudulos, netransparent şi lobbyst al tranzacţiei, realizate fără implicarea directă a Guvernului şi instituţiilor administraţiei publice abilitate. Sumele neîncasate la bugetul de stat în cazul aplicării legii sînt estimate la circa 700 mii lei (54 mii dolari SUA).
• Hotărîrea privind rezultatele controlului executării Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Documentul adoptat constată că organele centrale de specialitate şi agenţii economici nu execută în deplină măsură prevederile legale în domeniu, principalele încălcări fiind lipsa evidenţei zilnice a stocurilor de materie primă pe fiecare furnizor, a materiei prime prelucrate şi a cantităţilor de producţie alcoolică fabricată; lipsa sistemul de evidenţă unică computerizată; comercializarea pe piaţă a cantităţilor mari de producţie alcoolică contrafăcută. Prin hotărîrea adoptată, Procuraturii Generale şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei li se solicită investigarea cazurilor de prejudiciere a statului şi consumatorilor în urma neîndeplinirii prevederilor Legii, prezentarea în Parlament a unor rapoarte despre măsurile întreprinse, pînă în luna octombrie 2006.

Control parlamentar. Declaraţii

Întrebări şi interpelări

• Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a solicitat consiliului local municipal şi autorităţilor competente ale Guvernului examinarea problemei destituirii din funcţie a viceprimarilor Vasile Ursu, Fiodor Negru şi Petru Şveţ. În opinia deputatului, legislaţia stabileşte că Primarul general poate numi un primar interimar iar dacă acesta nu-şi poate îndeplini funcţiile, consiliul local este cel care trebuie să numească un interimar.
• Deputatul PSL Oleg Serebrian a solicitat Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene informaţii despre studiile persoanelor angajate în cadrul misiunilor diplomatice ale Moldovei şi în ministerul de resort. Se solicită prezentarea informaţiei despre numărul persoanelor ce deţin studii diplomatice şi cunosc o limbă de circulaţie internaţională, posedarea limbii fiind probată prin certificate recunoscute pe plan internaţional.
• Deputatul PCRM Grigore Petrenco solicită Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare informaţii despre situaţia din căminele studenţeşti ale Universităţii Agrare de Stat, invocînd condiţiile proaste de trai ale studenţilor şi măsurile insuficiente întreprinse în domeniu de către administraţia instituţiei de învăţămînt.
• Deputatul AMN Ion Pleşca a invocat existenţa mai multor cazuri de reţinere ilegală de către angajaţii Ministerului Afacerilor Interne a unor persoane care ulterior sînt eliberate fără nici un fel de explicaţii. Deputatul a cerut Procurorului General şi Ministrului Afacerilor Interne informaţii despre numărul de persoane reţinute, numărul de persoane ulterior eliberate, numărul de dosare intentate în privinţa acestor persoane şi numărul de dosare remise în instanţele de judecată. Remarcăm în context că conform art. 165 al Codului de procedură penală pot fi supuse reţinerii pe un termen de pînă la 72 de ore:
  • persoanele bănuite de săvîrşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de un an;
  • învinuitul, inculpatul care încalcă condiţiile măsurilor preventive neprivative de libertate, luate în privinţa lui, dacă infracţiunea se pedepseşte cu închisoare;
  • condamnaţii în privinţa cărora au fost adoptate hotărîri de anulare a condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau de anulare a liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termen.
  Reţinerea persoanei poate avea loc doar în baza: — procesului-verbal; ordonanţei organului de urmărire penală; hotărîrii instanţei de judecată. Persoana eliberată după reţinere nu poate fi reţinută din nou pentru aceleaşi temeiuri, iar la eliberare, persoanei reţinute trebuie să-i fie înmînat un certificat în care se menţionează de către cine a fost reţinută, temeiul, locul şi timpul reţinerii, temeiul şi timpul eliberării.
• Deputatul AMN Anatol Onceanu a solicitat Guvernului informaţii despre aplicarea măsurilor de evacuare a Companiei “NIT” din sediul de pe str.Hînceşti 53. Anterior Guvernul a cerut tuturor companiilor private şi instituţiilor publice amplasate în clădirea respectivă s-o părăsească pînă la finele anului 2005. Conform deputatului, Compania de televiziune “NIT” a fost printre instituţiile somate şi ameninţate cu acţionarea în judecată, însă ea continuă să ocupe spaţiul anterior, deşi contractul de locaţiune expirase la finele anului 2005.

Declaraţii

• Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova despre escaladarea artificială a tensiunii pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene. În documentul adoptat Parlamentul îşi exprimă îngrijorarea profunda în legătură cu evoluţia periculoasă a situaţiei din regiunea transnistreană a ţării. Se constată că măsurile întreprinse de Republica Moldova şi Ucraina în conformitate cu Declaraţia comună a prim-miniştrilor din 30 decembrie 2005 au fost etichetate neîntemeiat de către administraţia ilegală de la Tiraspol drept “blocadă economică a Transnistriei” şi astfel “s-a luat cursul spre autoizolarea regiunii, unde este generată o adevărată isterie îndreptată împotriva întreprinzătorilor şi a întregii ei populaţii”. Deputaţii condamnă “acţiunile subversive ale autorităţilor de la Tiraspol, orientate împotriva eforturilor constructive ale Republicii Moldova, Ucrainei, Uniunii Europene şi SUA de legalizare a activităţii economice din raioanele de est ale ţării şi de lichidare a componentei criminale a acestei activităţi”. Parlamentul Republicii Moldova îşi exprimă regretul că acţiunile subversive ale autorităţilor de la Tiraspol nu sînt apreciate adecvat de către Federaţia Rusă, că “unele forţe politice şi unii politicieni de la Moscova se lasă influenţaţi de separatiştii de la Tiraspol, obsedaţi de ideea fixă de a smulge Transnistria din componenţa Republicii Moldova, de a legifera dezmembrarea ei teritorială, de a transforma zona de est a ţării noastre într-un adevărat ghetou, iar populaţia acesteia într-un scut viu menit să acopere afacerile criminale ale cîtorva persoane”. În document se subliniază că “întreaga răspundere pentru recentele evoluţii periculoase din regiune le revine liderilor separatişti de la Tiraspol şi protectorilor acestora de peste hotare”.
• La 3 martie 2006, în ziua cînd a fost pus în aplicare regimul convenit de control la frontiera moldo-ucraineană, grupul de deputaţi ai Partidului Social Liberal a emis o declaraţie privind evoluţia situaţiei social-politice în estul Republicii Moldova, în care eforturile autorităţilor Moldovei în reglementarea problemei transnistrene sînt apreciate ca eşuate. În opinia autorilor, existenţa problemei transnistrene a determinat intrarea Republicii Moldova în CSI, ridicarea limbii ruse la rang de limbă oficială, promovarea ideii de neutralitate permanentă. PSL propune stabilirea unei zone de frontieră “de facto” de-a lungul zonei limitrofe, instituirea unor posturi de control şi vamă de-a lungul frontierei. De asemenea, se propune schimbarea modului de acţionare în privinţa reglementării: “îngheţarea conflictului”; “aplicarea unor măsuri de influenţă economică menite să descurajeze regimul separatist”, “asanarea situaţiei economico-sociale pe malul drept al Nistrului”.
• Declaraţia deputaţilor-istorici despre intenţiile de suprimare a cursului de istorie naţională şi implementarea în locul acestui obiect de studiu a cursului de istorie integrată. Sînt invocate persecuţii din partea autorităţilor şi în special a Ministerului Educaţiei, concedierea profesorilor care nu acceptă implementarea experimentului de studiere a cursului de istorie integrată. În anul 2002, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recomandat instituirea unui moratoriu asupra problemelor studierii limbii şi istoriei naţionale. În replică, reprezentantul fracţiunii majoritare a calificat declaraţia colegilor săi deputaţi ca “politică” şi a afirmat că “experimentul de implementare a noului concept de istorie integrată este realizat cu sprijinul Consiliului Europei şi a unor instituţii internaţionale competente”.
• Fracţiunea “Alianţa Moldova Noastră” a difuzat o declaraţie referitoare la situaţia din agricultură. În text sînt enumerate mai multe decizii care ar fi înrăutăţit starea de lucruri şi se cere Guvernului realizarea de urgenţă a unor acţiuni de redresare, cum ar fi: scutirea de impozitul funciar şi de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale a terenurilor agricole pe o perioadă de cinci ani; prelungirea termenului aplicării cotei TVA de 5% pentru producţia din fitotehnie şi horticultură; scutirea de TVA a pesticidelor şi a îngrăşămintelor, a mijloacelor tehnice agricole şi a pieselor de schimb; crearea Fondului de intervenţie pentru cereale; procurarea şi distribuirea pe gratis ori sub formă de credit tehnic, în condiţii avantajoase, a materialului semincer, a motorinei şi a lubrifianţilor, necesare pentru campania lucrărilor agricole; compensarea majorării preţurilor la produsele petroliere; deblocarea exportului etc.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet