Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Acte legislative

• Legea pentru completarea articolului 22 al Legii cu privire la veterani. Documentul prevede acordarea indemnizaţiilor lunare de 500 de lei pentru pensionarii deţinători ai Ordinului “Ştefan cel Mare” (la moment — 94 de persoane).
• Lege cu privire la importul unui vehicul pentru utilizare specială. Legea stabileşte, prin derogare de la prevederile Codului vamal, introducerea în ţară cu scutirea de plata drepturilor de import, a unui car mobil de televiziune fabricat în anul 1994, donat Companiei “Teleradio-Moldova” de Televiziunea norvegiană.
• Proiectul legii cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei. Documentul a fost elaborat la insistenţa şi recomandările instituţiilor internaţionale, avînd drept scop constituirea şi determinarea statutului juridic al acestei instituţii publice, care va realiza instruirea candidaţilor la funcţia de judecător şi procuror, perfecţionarea profesională a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi a altor persoane care contribuie la înfăptuirea justiţiei.
• Proiectul legii privind statutul şi modul de organizare a activităţii grefierilor instanţelor judecătoreşti. Se propune stabilirea modului de accedere în funcţia de grefier, statutul juridic al acestuia, drepturile şi obligaţiile, atribuţiile, asigurarea activităţii, supravegherea activităţii şi responsabilitatea pentru îndeplinirea funcţiilor.
• Proiectul legii privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală. Scopul legii este de a stabili mecanismul realizării reglementărilor Codului de procedură penală privind asistenţa juridică internaţională în materie penală, a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Legea se va aplica la: transmiterea înscrisurilor, datelor şi informaţiilor; comunicarea actelor de procedură; citarea martorilor, experţilor şi persoanelor urmărite; comisiile rogatorii; transferul procedurilor penale; extrădarea; transferul persoanelor condamnate; recunoaşterea hotărîrilor penale ale instanţelor judecătoreşti străine etc. Împreună cu proiectul respectiv a fost adoptată în prima lectură şi o lege de modificare a Codului de procedură penală, propunîndu-se includerea unei Secţiuni despre preluarea şi transferul procedurilor în materie penală.
• Proiectul legii pentru modificarea articolului 6 al Legii Nr.118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură. Documentul adoptat în prima lectură propune o redacţie nouă, conform căreia procurorul va fi în drept să facă recurs împotriva actului emis de un organ public numai în cazurile prevăzute de lege, în interesele securităţii naţionale şi ordinii publice, în scopul prevenirii dezordinilor şi infracţiunilor, pentru protecţia sănătăţii şi moralităţii, pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. În redacţia actuală Legea prevede că poate fi atacat cu recurs orice act considerat ilegal şi că recursul procurorului suspendă acţiunea actului atacat pînă la examinarea acestuia de autoritatea competentă (proiectul adoptat în prima lectură lasă neschimbată dispoziţia despre efectul suspensiv al recursului, deşi aceasta a fost contestată de experţi în domeniul drepturilor).
• Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură. Se propune majorarea cheltuielilor de gestionare ale asigurătorului incluse în primele de asigurare (de la 10% la 20%), a cuantumului subvenţiei primelor de asigurare (de la 40% la 50% , 60%). În redacţia actuală, Legea nr.243-XV s-a dovedit a fi ineficientă: în 2005 s-au asigurat doar 4 agenţi economici (suma asigurată constituind 5,8 milioane lei, subvenţia din buget a constituit — 90 mii lei), iar în 2006 — 17 agenţi economici (suma prevăzută pentru subvenţionare în buget — 15 milioane de lei).
• Proiectul legii privind fondul piscicol, pescuitul şi conservarea resurselor biologice acvatice. Se propune stabilirea cadrului juridic general al domeniului resurselor acvatice utilizate pentru piscicultură, competenţa autorităţilor publice în domeniu, modul de administrare şi gestionare, implicaţiile economice etc.
• Proiectul legii pentru modificarea unor acte legisaltive (Codul penl şi Codul de procedură penală). Proiectul propune introducerea unor modificări necesare pentru promovarea reformelor în domeniul justiţiei juvenile, conforme standardelor internaţionale în domeniu. Este prevăzută micşorarea maximei generale a pedepsei închisorii în cazul minorilor de la 15 ani — la 12 ani şi 6 luni; lărgirea cadrului legal de aplicare a măsurilor de constrîngere cu caracter educativ, a instituţiei suspendării executării pedepsei; aplicarea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunităţii pentru un număr mai mare de infracţiuni, care actualmente prevăd pedeapsa închisorii sau amenda.

Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a prezentat în Parlament Raportul privind bilanţul unui an de implementare a Planului de Acţiuni Uniunea Europeană — Republica Moldova (PAUERM). Conform vice-prim ministrului Andrei Stratan, în realizarea Planului un aport deosebit îl are colaborarea cu societatea civilă, aportul ONG-urilor specializate în domeniu este considerabil, atît în monitorizare, cît şi în promovarea politicilor europene, instruirea funcţionarilor, colaborarea cu autorităţile guvernamentale.

Deputaţii din majoritatea parlamentară au solicitat informaţii despre măsurile întreprinse şi perspectivele realizării obiectivelor din PAUERM în domeniul social, despre crearea sistemului justiţiei juvenile şi drepturile copilului, implementarea Programului “Satul Moldovenesc”. De asemenea, a fost solicitată efectuarea expertizelor prealabile, armonizarea proiectelor de acte legislative cu legislaţia europeană, pînă la prezentarea acestora în Parlament. În declaraţia de final, reprezentantul fracţiunii PCRM a acuzat fracţiunea parlamentară a AMN de pasivitate în implementarea PAUERM şi a mulţumit fracţiunilor PPCD şi PDM pentru aportul la realizarea unor reforme incluse în Planul de Acţiuni.

Deputaţii din opoziţie au acuzat atitudini necorespunzătoare ale Guvernului în implementarea PAUERM, informarea insuficientă a populaţiei, lipsa de progrese esenţiale în anumite domenii prioritare (dezvoltare şi calitatea creşterii economice, combaterea corupţiei, lipsa stipulărilor concrete şi a unui Program detaliat de realizare a prevederilor Planului). Obiecţiile expuse au mai vizat calitatea diplomaţilor Moldovei, utilizarea defectuoasă a resurselor financiare alocate, tărăgănarea anulării vizelor de intrare în Moldova pentru cetăţenii UE, situaţie care ar putea influenţa şi atitudinea autorităţilor UE în raport cu sistemul de vize aplicat cetăţenilor Moldovei. Declaraţii critice de evaluare a implementării Planului de Acţiuni UE-RM a prezentat liderul fracţiunii AMN Serafim Urechean şi liderul PSL Oleg Serebrian.

Viceministrul Economiei şi Comerţului a informat despre majorarea compensaţiilor în legătură cu majorarea tarifelor la resursele energetice. În 2005 au beneficiat de compensaţii 263 mii cetăţeni (au fost cheltuite din buget 219 milioane lei). Pe viitor, începînd cu anul 2007, se intenţionează direcţionarea compensaţiilor în funcţie de venit (actualmente se implementează proiecte-pilot în cîteva raioane şi un sectorul al mun.Chişinău).

Vicedirectorul Agenţiei de dezvoltare regională a informat despre situaţia creată la apeductul Soroca-Bălţi, care nu funcţionează din cauza defecţiunilor tehnice. Apa livrată în prezent nu corespunde parametrilor calitativi şi este necesară reutilarea staţiilor de pompare a apei şi surse financiare considerabile pentru reparaţii capitale, care nu sînt prevăzute la buget. Funcţionarea apeductului în starea actuală ar genera pierderi, iar majorarea tarifului nu poate fi suportată de consumatori.

Întrebări. Interpelări

• Deputatul AMN Vitalia Pavlicenco a invocat studii efectuate de reprezentanţii societăţii civile privind finanţarea justiţiei, care constată lipsa de independenţă a instanţelor, implicarea executivului şi legislativului în procesul de determinare a cuantumurilor finanţării. Pavlicenco a cerut explicaţii Guvernului, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii, stoparea practicii implicării funcţionarilor în determinarea finanţării justiţiei, cărora le-a cerut încălcarea legislaţiei care se soldează cu limitarea independenţei justiţiei.
• Deputatul PDM Vladimir Filat a adresat o interpelare Ministerului Transportului, prin care a solicitat prezentarea în plenul Parlamentului a informaţiilor despre starea fondului rutier al Moldovei, utilizarea mijloacelor financiare din Fondul rutier şi realizarea planurilor de reparaţie, reconstrucţie a drumurilor.
• Deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a cerut Ministerului Educaţiei să prezinte explicaţii despre schimbarea denumirii Liceului “Gheorghe Asachi”, modificarea titulaturii acestuia din “româna-francez” în “moldo-francez” generînd o stare conflictuală şi provocînd societatea. Secăreanu a mai cerut şi informaţii despre intenţia de a modifica actele de absolvire a instituţiilor preuniversitare, substituind denumirea obiectului “limba română” prin “limba moldovenească”.
• Deputatul PSL Igor Clipii a cerut explicaţii Ministerului Educaţiei despre schimbările efectuate în curriculul şcolar, reducerea numărului de ore la anumite obiecte, transferarea unor obiecte (inclusiv de educaţie civică) din obligatorii în facultative.
• Deputatul Dumitru Braghiş (PDSM) a cerut ca Guvernul să prezinte în plenul legislativului o informaţie amplă despre implementarea programului “Satul Moldovenesc”, lansat cu mult fast în campania electorală din 2005 însă implementat ulterior, în opinia lui D.Braghiş, cu mari restanţe şi deficienţe.

Declaraţii

Deputatul AMN Vitalia Pavlicenco a solicitat examinarea prioritară a iniţiativelor opoziţiei, în special, a celor pentru care a expirat termenul prevăzut de Regulamentul Parlamentului pentru avizare şi examinare prealabilă. Ea s-a referit în special la proiectele de legi privind anularea vizelor de intrare în moldova pentru cetăţenii UE şi despre denunţarea de către Moldova a Acordului de constituire a CSI. Majoritatea parlamentară nu a acceptat propunerea de a examina denunţarea Acordului CSI pe motiv că aceasta “nu a fost examinată”, fapt calificat de Pavlicenco drept continuare a obstrucţionării opoziţiei active.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet