Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Numiri. Imunităţi

Legislativul a aprobat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii privind remanierile în conducerea Curţii Supreme de Justiţie:

• Ion Muruianu a fost numit vicepreşedinte al CSJ, preşedinte al Colegiului economic (Natalia Moldovanu a fost eliberată din funcţia respectivă);
• Raisa Botezatu a fost numită vicepreşedinte al CSJ, preşedinte al Colegiului penal (în locul judecătorului Constantin Gurschii).

Parlamentul a efectuat o serie de remanieri în componenţa comisiilor permanente:

• Grigore Petrenco a fost ales preşedinte al Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană;
• Vladimir Ciobanu a fost ales preşedinte al Comisiei pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului, la propunerea fracţiunii PCRM (în locul lui Veaceslav Untilă, care a fost revocat din funcţie la propunerea fracţiunii majoritare);
• Valentina Şerpul a fost aleasă vicepreşedinte al Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie (în locul Valentinei Golban, care a fost revocată din funcţie, la propunerea fracţiunii majoritare);
• Vasile Pîntea a fost ales vicepreşedinte al Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe (în locul lui Iurie Bolboceanu, care a demisionat);
• Vitalia Pavlicenco a fost revocată din funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană (la propunerea fracţiunii AMN);
• Vasile Colţa a fost revocat din funcţia de secretar al Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară (la propunerea fracţiunii AMN);

Numărul de deputaţi în Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a fost majorat de la 11 la 13 deputaţi, iar numărul de deputaţi în Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a fost redus de la 11 la 9 membri.

Urmare a examinării solicitării Procurorului general, Legislativul a aprobat ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Vasile Colţa, intrat în Parlament pe lista Alianţei “Moldova Noastră”, ulterior exclus din fracţiune. În rezultatul votării secrete, majoritatea deputaţilor au considerat că există motive suficiente pentru tragerea la răspundere penală (pentru contrabandă de ţigări) şi contravenţională (pentru accidentarea unor persoane) a deputatului Colţa.

Acte legislative

• Legea bugetului de stat pentru anul 2007. În lectura a treia Legea a fost modificată sub aspectul redirecţionării unor surse, inclusiv micşorarea Fondului de rezervă al Guvernului. Deputaţii au prezentat circa 600 de amendamente, dar majoritatea acestora au fost respinse pe motivul lipsei de resurse. Suma generală a cheltuielilor şi veniturilor nu a fost modificată: venituri în mărime de 12,088 miliarde lei, cheltuieli de 12,161 miliarde lei, deficit bugetar de aproape 73 milioane lei.
• Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova. Sînt reglementate raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului, organizarea şi coordonarea activităţii turistice, a activităţii de întreprinzător în domeniul turismului, formele de turism, crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale. Se introduce noţiunea zonă turistică naţională — parte a teritoriului Republicii Moldova cu regim special în interiorul căreia sînt amplasate unul sau mai multe obiective turistice naţionale, creată în scopul protejării şi valorificării eficiente a resurselor turistice şi al dezvoltării infrastructurii turistice.
• Legea pentru modificarea art.24 al Legii cu privire la Guvern. Prin Legea adoptată, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale a fost divizat în Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. Modificarea a fost efectuată din cauză că decizia anterioară de contopire a ministerelor respective nu a fost suficient de bine pregătită şi rezultatele activităţii ministerului în anumite domenii de competenţă (protecţie socială a familiei, copiilor) au fost puţin efective. Decizia de comasare a ministerelor a fost luată în anul 2005, urmare a mesajului şi propunerilor şefului statului, în scopul reformării administraţiei publice centrale.
• Legea pentru completarea Codului penal al Republicii Moldova. Codul este completat cu două articole noi: Articolul 245¹ (Abuzurile în activitatea participanţilor la piaţa valorilor mobiliare) şi Articolul 245² (Încălcarea legislaţiei la efectuarea înscrierilor în Registrul deţinătorilor de valori mobiliare). Sancţiunile variază de la amendă în cuantum de 300 unităţi convenţionale (6000 lei) şi pînă la închisoare pe un termen de 7 ani.
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2006. Prin legea adoptată au fost alocate de la bugetul de stat 93,1 milioane lei Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile pentru completarea capitalului statutar al Întreprinderii de Stat Compania Aeriană “Air Moldova”. Propunerea respectivă a fost contestată de opoziţia parlamentară, precum şi de experţi în domeniu, acţiunile Guvernului fiind considerate iraţionale, ineficiente economic şi neconforme principiilor economiei de piaţă.
• Hotărîrea cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2007. Bugetul CNVM a fost aprobat la venituri în sumă de 8830,0 mii lei, inclusiv un sold de 3 milioane de lei existent în prezent. De asemenea, au fost aprobate mărimile taxelor şi plăţilor percepute de CNVM, condiţiile de salarizare a membrilor şi angajaţilor Comisiei.
• Proiectul legii cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Documentul are drept scop declarat garantarea respectării şi asigurarea protecţiei drepturilor persoanelor fizice la viaţă privată, în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal. Acţiunea legii se va extinde asupra prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate de orice persoană fizică sau juridică, cu excepţia prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate de persoane fizice exclusiv pentru uzul lor personal, dacă datele în cauză nu sînt destinate dezvăluirii. Dispoziţiile legii nu se vor aplica la prelucrarea şi transferul de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor în domeniul apărării naţionale, securităţii naţionale şi combaterii criminalităţii.
• Proiectul Legii cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat. Proiectul propus are scopul de a reglementa raportarea datoriei publice, stabileşte scopul, modul de contractare, debursare, rambursare, înregistrare şi administrare a datoriei de stat, de acordare a garanţiilor de stat şi de recreditare din mijloace obţinute din împrumuturi de stat. Noua reglementare va substitui actuala Lege nr.943-XIII din 18.07.1996 privind datoria de stat şi garanţiile de stat.
• Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Documentul prevede majorarea cu un procent a cotei defalcărilor în buget făcute de către salariaţi (4% din salariu şi alte recompense primite). Angajatorii vor plăti cu un procent mai puţin (25% în loc de 26% în 2006). Titularii patentei de întreprinzător vor plăti contribuţii în sumă de 2318 lei pe an, pentru a beneficia de pensie minimă. Cei care muncesc peste hotare vor avea dreptul la pensie minimă dacă vor achita 2318 lei pentru un an de cotizare. Cuantumul indemnizaţiei unice la naşterea copilului va fi de 1000 de lei pentru fiecare copil. Opoziţia parlamentară a criticat proiectul, considerînd politica socială a Guvernului ca puţin eficientă, iar principiul solidarităţii nefiind în stare să stimuleze sistemul asigurărilor sociale. Este criticată susţinerea insuficientă a familiilor tinere şi copiilor, mărimea mare a contribuţiilor sociale (o treime din salariu angajatului).
• Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (privind protecţia de stat a părţii vătămate, a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal). Sînt precizate categoriile de persoane care beneficiază de protecţie, se stabilesc o serie de reglementări noi referitoare la competenţa organelor abilitate cu aplicarea şi supravegherea măsurilor de protecţie. Modificările au scopul de a spori eficienţa respectivelor măsuri, consolidarea mecanismelor de depistare şi probare în cazul infracţiunilor grave.
• Proiectul legii pentru modificarea şi completarea legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală. În categoria persoanelor asigurate din contul bugetului de stat au fost incluse persoanele apte de muncă ce îngrijesc de un copil invalid în vîrstă de pînă la 16 ani, precum şi mamele cu şapte şi mai mulţi copii.
• Proiectul legii privind modificarea unor acte legislative (salarizarea deputaţilor, poliţiştilor). Documentul propune completarea Legii despre statutul deputatului în Parlament cu norme care ar permite deputaţilor, pe lîngă retribuţia stabilită de Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, să primească “diurne şi alte plăţi compensatorii în mărimile stabilite de Parlament”. Modificările respective ar putea reduce din transparenţa remunerărilor ce se acordă demnitarilor publici, afectînd principiul “integrităţii şi probităţii” guvernării, al controlului public asupra veniturilor demnitarilor. Legea nr.355/2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, în art.6 alin.(1) stabileşte că persoanele care deţin funcţii de demnitate publică au dreptul la un salariu lunar concret care reprezintă unica formă de salarizare a lor. În opinia experţilor, modificările propuse vor “legaliza” stabilirea unor plăţi suplimentare “pentru deputaţi de către deputaţi”, fără ca criteriile de stabilire şi cuantumurile concrete să fie determinate public, transparent.
• Alte proiecte de legi adoptate în prima lectură: cu privire la registre; privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule; privind activitatea de reglementare tehnică; privind securitatea generală a produselor; pentru modificarea şi completarea Legii privind instituirea unor măsuri suplimentare de susţinere a activităţii de întreprinzător în localităţile din stînga Nistrului ale raionului Dubăsari.

Control parlamentar

Întrebări. Interpelări

Deputatul PPCD Ion Varta a adresat o interpelare ministrului Culturii şi Turismului în vederea elucidării situaţiei degradării mai multor monumente de patrimoniu. Varta afirmă că foarte multe edificii de maximă importanţă rămîn abandonate, riscînd să dispară. Dacă nu pot fi renovate la moment, aceste edificii ar trebui cel puţin luate la evidenţă, incluse în registrul patrimoniului de stat, pentru a fi protejate de distrugere, a propus Ion Varta.

Deputatul PPCD Vlad Cubreacov a adresat primului-ministru şi ministrului Afacerilor Interne o interpelare prin care solicită explicaţii asupra respectării principiului separării statului de cultele religioase, a neutralităţii statului în raport cu oricare dintre biserici şi al neaprecierii legitimităţii credinţelor religioase de către agenţii statului. Temei pentru adresare a servit o scrisoare a Comisarului de poliţie din Căuşeni, care a fost trimisă preoţilor ortodocşi din raion şi prin care s-a cerut, invocîndu-se cerinţele conducerii de vîrf a Republicii Moldova, Guvernului şi a MAI, să fie organizată paza lăcaşurilor, să fie asigurată fortificarea tehnico-materială a lăcaşurilor cu instalarea semnalizării autonome.

Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat informaţii despre asigurarea cu gaze a consumatorilor, atenţionînd că furnizorii de gaze, monopolişti pe piaţă, refuză să conecteze consumatorii în cazul în care aceştia nu achită plata pentru consumul preconizat în avans.

Deputatul Ivan Banari a solicitat Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene să informeze despre situaţia obţinerii vizelor de intrare în România, precum şi despre soluţionarea demersurilor autorităţilor române de a deschide oficii consulare în oraşele Bălţi şi Cahul.

Moţiuni

La 17 noiembrie 2006 un grup de 15 deputaţi (Valentina Golban, Igor Klipii, Oleg Serebrian, Veaceslav Untilă, Ion Pleşca, Vasile Grozavu, Anatol Onceanu, Ion Ciontoloi, Leonid Bujor, Vitalia Pavlicenco, Anatol Ţăranu, Valentina Cuşnir, Zoia Jalbă, Ion Neagu şi Gheorghe Susarenco) au depus o moţiune prin care solicitau destituirea unor membri ai Guvernului pentru necunoaşterea limbii de stat. Moţiunea îi viza pe ministrul Reintegrarii, Vasile Şova; ministrul Transporturilor şi Gospodăririi Drumurilor, Miron Gagauz; ministrul Dezvoltării Informaţionale, Vladimir Molojen; directorul Agenţiei pentru Construcţii şi Dezvoltarea Teritoriului, Igor Semenovcher şi directorul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Alexandr Bannicov. Parlamentul nu a examinat moţiunea în cadrul şedinţei plenare, spicherul Legislativului informînd semnatarii că problema a fost examinată în cadrul Biroului permanent, unde au fost constatate încălcări ale procedurii de înaintare a moţiunii.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet