Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 19 martie – 1 aprilie 2007

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #92 |

Numiri

Legislativul a acceptat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii şi l-a numit în funcţia de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie pe Ion Muruianu, care exercita anterior funcţia de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti supreme.

Parlamentul a constatat vacanţa mandatelor deţinute anterior de deputaţii PCRM Galina Balmoş şi Albert Daţco. În locul acestora, Curtea Constituţională a validat mandatele candidaţilor supleanţi Vladimir Panfilov (va fi membru al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi) şi Elena Parpalova (va face parte din Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie), aflaţi pe lista de candidaţi ai PCRM cu numerele 70 şi respectiv, 71.

Prin hotărîre a Parlamentului, deputatul PCRM Anatolie Zagarodnîi a fost numit secretar al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.

Acte legislative

Legea pentru modificarea articolului 46 al Codului electoral. Prin documentul aprobat, s-a stabilit că candidaţii, pe durata campaniei electorale, beneficiază doar de dreptul de a fi suspendaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent fără menţinerea salarului. Iniţiativa a fost promovată de Guvern, sub pretextul că normele incluse recent în legislaţie ar determina cheltuieli bugetare majore, însă este de notat că textul respectiv a fost inclus în art.46 al Codului electoral încă la adoptarea iniţială a acestuia (în redacţia anul 1997) şi stabilea că: “Concurenţii electorali, pe durata campaniei electorale, beneficiază de dreptul de a fi degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent, menţinîndu-li-se salariul mediu din contul mijloacelor alocate pentru desfăşurarea alegerilor.”. În formula curentă, adoptată în anul 2005 (Legea Nr.176-XVI), art.46 alin.(3) prevede că “Comisia Electorală Centrală va achita, din mijloacele alocate pentru desfăşurarea alegerilor, salariul mediu, conform documentelor de salarizare prezentate de candidaţi, în termen de 3 luni din ziua alegerilor”. Deputaţii de opoziţie au criticat propunerile Guvernului, opinînd că estimările Guvernului nu corespund realităţilor (anterior sumele respective au constituit cîteva zeci de mii de lei), iar lipsa posibilităţilor de remunerare pe durata campaniei va determina candidaţii aflaţi în funcţii publice să nu-şi suspende activitatea, ceea ce va putea conduce şi la utilizarea resurselor administrative în cadrul campaniei electorale. Este notabil şi faptul, că proiectul respectiv de lege a fost adoptat cu încălcarea prevederilor Regulamentului Parlamentului (în redacţia Legii nr. 430-XVI din 27.12.2006, în vigoare din 23.03.2007), art.63/1 al căruia stipulează că:

Legea pentru modificarea Regulamentului Parlamentului. Modificarea, adoptată la iniţiativa deputaţilor PCRM şi PPCD, expune alineatul 2 al art.82 din Regulament în redacţie nouă, conform căreia şedinţele în plen ale Parlamentului, cu excepţia celor închise, pot fi transmise în direct la posturile publice naţionale de radio şi televiziune în conformitate cu prevederile Codului Audiovizualului precum şi la iniţiativa Parlamentului, prin decizia adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Textul respectiv a fost apreciat de către majoritatea deputaţilor de opoziţie şi observatorii independenţi drept sistare a transmiterii în direct a şedinţelor plenare, presupunere confirmată indirect de autorii iniţiativei.

Legea cu privire la registre. Legea reglementează modul de instituire, ţinere, reorganizare şi lichidare a registrelor; raporturile juridice care apar în procesul respectiv; funcţiile organelor de supraveghere a registrelor. Prevederile legii se vor extinde asupra tuturor tipurilor de registre, indiferent de forma de proprietate sau modul de ţinere a acestora. Instituirea şi ţinerea registrelor se vor efectua în baza unor principii distincte: legalitate; protecţia drepturilor persoanelor fizice şi juridice; protecţia datelor personale ale persoanelor fizice; continuitate; identificare unică; acordarea accesului sancţionat etc.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. La propunerea unui deputat la fracţiunii PCRM, structura teritorială a raionului Cahul a fost modificată, satul Tudoreşti fiind trecut din componenţa comunei Bucuria în componenţa comunei Tartaul de Salcie. Iniţiativa a fost motivată prin aceea că anterior “satul Tudoreşti a fost inclus din motive necunoscute autorităţilor publice locale în componenţa satului Bucuria”, se presupune că dintr-o “greşeală mecanică”. S-a mai afirmat că, în pofida reglementărilor legale în vigoare de mai mulţi ani, “toate evidenţele legate de satul Tudoreşti s-au efectuat şi se efectuează de către primăria Tartaul de Salcie, iar la toate alegerile parlamentare şi locale locuitorii satului votează fiind incluşi pe lista suplimentară” în componenţa acestei primării, deşi juridic, fac parte din altă entitate.

Legea pentru modificarea şi completarea actelor legislative referitoare la activitatea procuraturii. Legea derivă din programul de acţiuni legislative pentru implementarea recomandărilor Consiliului Europei şi este adoptată pentru realizarea Planului de Acţiuni UE-RM (asigurarea imparţialităţii şi independenţei procuraturii, consolidarea capacităţii administrative a acestei instituţii). Sînt precizate reglementările referitoare la ierarhia gradelor procurorilor, termenele mandatelor deţinute de procurorii teritoriali, sînt incluse noi prevederi referitoare la garanţiile sociale, imunităţile acordate procurorilor, în scopul asigurării unui echilibru între facilităţile acordate judecătorilor şi procurorilor. Spicherul Parlamentului a declarat că prin adoptarea respectivei legi este încheiată adoptarea măsurilor legislative derivînd din recomandările CE referitor la reforma justiţiei.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Documentul aprobat stabileşte trei etape ale implementării majorărilor salariale, care anterior au fost suspendate de către majoritatea parlamentară, la propunerea Guvernului. Urmare a modificărilor, salariul personalului medical şi din asistenţa socială trebuie să crească în medie cu 30 la sută, cel al cercetătorilor ştiinţifici în medie cu 22, al personalului din cultură, artă şi sport — cu 40 la sută. În învăţămînt salariile se vor majora în medie la corpul profesoral din universităţi cu 50 la sută, la cadrele didactice din învăţămîntul preşcolar şi extraşcolar cu 32 şi la cadrele didactice din învăţămîntul secundar general cu 17 la sută. Deputaţii de opoziţie au criticat atitudinea guvernării în sfera dată, calificînd acţiunile întreprinse anterior şi cele realizate recent drept populiste, întreprinse cu scopul influenţării opiniei alegătorilor în preajma scrutinului electoral. Sînt criticate mecanismele propuse pentru implementare, lipsa unor criterii clare de argumentare a remunerării diferitor categorii de angajaţi, majorările sînt apreciate ca neesenţiale în comparaţie cu resursele necesare pentru un trai decent. Reprezentanţii majorităţii parlamentare au argumentat că majorările nu sînt esenţiale din cauza problemelor bugetare, generate în mare parte, de stoparea exporturilor de produse alcoolice în Federaţia Rusă.

Legea privind modificarea şi completarea Legii cu privire la cultura fizică şi sport. Actul legislativ propune modificarea prevederilor referitoare la protecţia socială a sportivilor de performanţă, cărora le vor fi acordate indemnizaţii viagere (în cuantum procentual, în dependenţă de valoarea distincţiei). Sub incidenţa legii vor intra sportivii, cetăţeni ai Republicii Moldova care au obţinut medalie de aur, argint sau de bronz la Jocurile Olimpice, la campionatele mondiale sau campionatele europene de seniori.

Legea pentru completarea art.7 al Legii cu privire la zonele economice libere. Legea prevede că la încetarea activităţii zonei (subzonei) libere, precum şi în cazul revocării statutului de rezident pînă la încetarea activităţii zonei (subzonei) libere, fostul rezident va plasa mărfurile introduse anterior sub regimul vamal de zonă liberă sub alt regim vamal în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova. Documentul aprobat în două lecturi prevede că în cazurile în care tratatul internaţional nu conţine un text autentic în limba de stat, în Parlament se va prezenta textul autentic al acestuia într-o limbă străină şi traducerea oficială în limba de stat, autentificată de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova. Anterior, perfectarea şi certificarea traducerii era necesară doar la publicarea textului tratatului internaţional.

Legea pentru modificarea unor acte legislative (simplificarea sistemului de raportare fiscală). Se prevede simplificarea sistemului de raportare fiscală pentru întreprinderile individuale care au pînă la 3 angajaţi, precum şi pentru raportarea despre transferarea primelor de asigurare socială şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Documentul este generat de recentele proteste ale deţinătorilor patentelor de întreprinzători, care invocă drept motiv al reticenţei faţă de înregistrarea întreprinderii individuale costurile şi procedurile complicate de raportare fiscală.

Legea privind modificarea şi completarea Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat. Reglementarea prevede includerea în durata stagiului de cotizare ce acordă dreptul la pensie şi “durata perioadei de studii în sistemul postuniversitar de doctorat în instituţiile superioare de învăţămînt, dacă a avut loc pînă la intrarea în vigoare a legii”. Cheltuielile implementării sînt estimate la circa 4,2 milioane de lei, pentru circa 2200 de doctoranzi înregistraţi în prezent.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. Documentul prevede publicarea în Monitorul Oficial doar a rezumatului hotărîrilor CEDO vizînd Republica Moldova, în termen de o lună de la devenirea definitivă a acestora. Conţinutul “rezumatului” va fi stabilit de Agentul guvernamental al Moldovei la CEDO, în pofida propunerilor reprezentanţilor fracţiunilor de opoziţie care au insistat asupra publicării integrale a textului deciziilor instanţei, pentru informarea deplină a tuturor celor interesaţi.

Legea pentru abrogarea legii cu privire la arendă. Se consideră că actul şi-a pierdut actualitatea şi valabilitatea în legătură cu intrarea în vigoare a noului Cod civil. În acelaşi timp, rămîne în vigoare şi aplicabilă o lege organică cu privire la arenda în agricultură (198-XV din 15.05.2003), unul din scopurile căreia ar fi şi consolidarea terenurilor agricole.

Hotărîrea cu privire la stabilirea datei alegerilor locale generale. Documentul iniţiat de reprezentanţii tuturor fracţiunilor parlamentare a stabilit că alegerile locale generale se vor desfăşura la 3 iunie 2007. Mandatul actual al aleşilor locali expiră la 27 mai 2007, prelungindu-se de drept pînă la data constituirii noilor componenţe ale organelor administraţiei publice locale.

Hotărîrea privind instituirea Comisiei speciale pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activităţii de întreprinzător. Comisia este creată în scopul definitivării şi asigurării continuităţii procesului de optimizare a cadrului juridic de reglementare a activităţii de întreprinzător, în conformitate cu mecanismul stabilit prin Legea nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. În fruntea comisiei este desemnat Preşedintele Parlamentului, majoritatea membrilor aparţin fracţiunii PCRM. Comisia specială va examina rapoartele şi propunerile de modificare a actelor legislative în domeniul reglementării activităţii de întreprinzător, va întocmi lista actelor legislative care urmează a fi abrogate. Comisia va putea elabora proiecte de acte legislative pentru modificarea şi completarea legislaţiei cu privire la activitatea de întreprinzător. În activitatea sa, Comisia specială “va fi asistată de proiectul Băncii Mondiale «Ameliorarea competitivităţii», experţi independenţi şi de Consiliul Consultativ în Afaceri, constituit din organizaţii de specialitate din sectorul asociativ”.

Hotărîrea pentru modificarea domeniilor de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului. Prin modificarea operată, aspectele legislative şi de control parlamentar în sfera activităţii turistice au fost transmise de la Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului la Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă. Iniţiativa modificării a aparţinut preşedintelui acestei Comisii, deputatului PCRM Victor Stepaniuc, ea fiind apreciată drept defectuoasă de către experţi în domeniu, în virtutea faptului că problemele turismului sînt intrinsec legate de problema dezvoltării teritoriului şi dezvoltarea economică, iar comasarea anterioară a domeniilor în cadrul ministerului Culturii şi Turismului nu a fost precedată de analize serioase, situaţia în ambele sfere rămîne complicată şi chiar se agravează (fluxul de turişti străini este în scădere).

Proiectul legii privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. Se propune reglementarea delimitării terenurilor proprietate publică a statului şi a terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale. Terenuri proprietate publică sînt calificate terenurile cu drept de proprietate al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, dreptul de posesiune, de folosinţă şi de a dispune asupra cărora ţine de competenţa Guvernului şi a autorităţilor administraţiei publice locale. Aceste terenuri pot face parte din domeniul public şi domeniul privat al statului, terenurile din domeniul public fiind inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la instanţele judecătoreşti economice. Se propune abrogarea alin.(3) al art.38 din Legea nominalizată, promovarea proiectului fiind dictată de existenţa unei hotărîri de condamnare a Republicii Moldova de către CEDO (cauza Asito vs Moldova), instanţa europeană calificînd că constituie încălcare a principiilor procesului judiciar echitabil dreptul Procurorului general de a contesta cu recurs în anulare hotărîrile judecătoreşti definitive.

Proiectul legii pentru completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative. În prima lectură au fost adoptate completări referitoare la sancţionarea pentru încălcarea legislaţiei din domeniul apiculturii. Sancţiunile pornesc de la 10 unităţi convenţionale (200 lei) şi pînă la 200 unităţi convenţionale (4000 lei) şi confiscarea obiectului respectiv, — pentru încălcarea unor reguli de import a materialului biologic cu confiscarea obiectului contravenţiei administrative (în cazul roiurilor, mătcilor). Deputaţii au fost de opinia că sancţiunile propuse sunt exagerate şi pot aduce prejudicii esenţiale persoanelor ce desfăşoară activităţi în domeniu.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (înăsprirea sancţiunilor pentru încălcarea drepturilor de autor). Prin documentul aprobat în prima lectură se propune modificarea Codului cu privire la contravenţiile administrative şi a Codului penal. Şi în acest caz mai mulţi deputaţi au expus obiecţii referitoare la mărimea exagerată a sancţiunilor, drepturile extinse ale organelor poliţiei, fapt care a determinat decizia spicherului de a examina respectivul proiect în cadrul Comisiei speciale pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activităţii de întreprinzător, recent creată de Parlament.

Control parlamentar. Declaraţii

Parlamentul şi-a modificat programul de activitate pentru perioada aprilie-iunie, stabilind că se va desfăşura doar cîte o şedinţă săptămînală.

Majoritatea parlamentară a refuzat chemarea pentru audiere în plen a ministrului de interne, în legătură cu abuzurile şi derapajele de la normele democratice, înregistrate în ultimul timp (reţinerea abuzivă a unor persoane, a reprezentanţilor mass-media, sechestrarea tirajelor unor publicaţii).

De asemenea, a fost respinsă propunerea de a invita reprezentanţii Guvernului pentru audieri în problema respectării drepturilor de autor (utilizarea softurilor pirat, inclusiv de către deputaţi şi funcţionari ai Parlamentului) şi a situaţiei din domeniul vinificaţiei.

Întrebări şi Interpelări

Deputatul PSL Igor Clipii a solicitat Guvernului şi unor organe subordonate prezentarea informaţiilor referitoare la:

Deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a solicitat Guvernului şi Procuraturii generale luarea măsurilor pentru asigurarea achitării de către agenţii economici a preţului strugurilor colectaţi de la populaţie în toamna anului 2006, precum şi prezentarea unor informaţii generale despre starea de lucruri în domeniu[1].

Deputatul PNL Vitalia Pavlicenco a adresat interpelări privind:

Deputatul AMN Anatol Onceanu a solicitat Consiliului de observatori al Companiei “Teleradio-Moldova” să examineze legalitatea şi corespunderea cu Codul audiovizualului a activităţii Companiei interstatale “Mir”, care difuzează emisiunea “Rezonans” şi în ce măsură această emisiune corespunde principiilor audiovizualului public naţional.

Deputatul PPCD Valentina Şerpul a solicitat Comisiei Electorale Centrale să ia măsuri pentru asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor care au domiciliul permanent în teritoriul unor întovărăşiri pomicole din raza mun.Chişinău, fără a avea însă şi viză de reşedinţă legal confirmată.

Declaraţii

Deputatul Valentina Cuşnir a dat citire Apelului Congresului extraordinar al Uniunii Oenologilor din Republica Moldova. Apelul evaluează situaţia şi problemele în domeniu, solicitînd autorităţilor o serie de măsuri:

Fracţiunea AMN a dat citire unei declaraţii prin care este exprimată îngrijorarea şi dezacordul cu acţiunile şi intenţiile autorităţilor, manifestate prin înăsprirea măsurilor şi a legislaţiei din domeniul migraţiunii, intrării şi aflării străinilor în Republica Moldova.

Fracţiunea PDM a prezentat o declaraţie despre copiii lăsaţi fără îngrijire părintească, în cuprinsul căreia atenţionează asupra numărului mare (circa 35 mii) de copii rămaşi fără îngrijire părintească (ambii părinţi fiind plecaţi din ţară). În declaraţie se face apel către Guvern, cu solicitarea de a întreprinde măsuri eficiente în domeniul dat: crearea unei reţele de asistenţi sociali în toate localităţile, simplificarea procedurii de tutelă şi curatelă etc.

Deputatul Vitalia Pavlicenco a prezentat declaraţii:

  1. ↑ De notat că recent, în cadrul Congresului oenologilor din republica Moldova, mai mulţi reprezentanţi ai producătorilor vitivinicoli au solicitat Guvernului facilităţi şi modificarea legislaţiei în vigoare, invocînd şi faptul că din cauza embargoului Federaţiei ruse nu pot restitui cetăţenilor plata pentru strugurii achiziţionaţi.
5–18 martie 2007 2–15 aprilie 2007