Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Numiri. Demisii

Parlamentul a desemnat astăzi conducerea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), aşa numitul “megaregulator financiar”:

Preşedinte: Mihail Cibotaru (membru al Curţii de Conturi, angajat al SIS);
Vicepreşedinte: Aurica Doina (controlor la Curtea de Conturi);
Membri: Vladimir Morari (angajat al CCCEC); Alexandra Puşcaş (angajată în proiect financiar internaţional).

Concomitent, fără motivare plauzibilă şi concretă, în pofida faptului că mandatul de 7 ani nu a expirat, au fost eliberaţi din funcţie toţi membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (predecesoarea CNPF): Dumitru Ursu (desemnat în funcţie la 20.04.2006), Iurie Ţîrdea (desemnat la 28.07.2005), Vasile Pentelei (desemnat la 17.02.2005), Ghenadie Ciobanu (desemnat la 06.12.2002).

Acte legislative

Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat. Documentul reglementează condiţiile, volumul şi modul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, altor interese legitime ale persoanelor, asigurarea accesului liber şi egal pentru toate persoanele la asistenţă juridică calificată. Asistenţa va fi primară (acordare de informaţii şi consultanţă) şi secundară (acordarea serviciilor juridice şi reprezentare). Documentul face parte din pachetul de acte pentru reforma justiţiei şi punerea lui în aplicare constituie una din acţiunile prioritare pentru implementarea în 2007 a Planului de Acţiuni RM-UE.

Legea privind statutul ofiţerului de informaţii. Este reglementat statutul juridic al ofiţerului de informaţii al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (SIS) şi modul de îndeplinire a serviciului special. Ofiţerul are atribuţii de: organizare, planificare, conducere şi control a activităţii de informaţii şi contrainformaţii; culegere, verificare, stocare, analiză şi valorificare a informaţiilor ce ţin de domeniul securităţii naţionale; executare a activităţi operative şi speciale de prevenire şi combatere a terorismului şi acţiunilor care subminează securitatea naţională; protecţia secretului de stat etc. Legea face parte din acţiunile restante pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (introducerea Inspecţiei judiciare). Documentul iniţiat de Preşedintele RM stabileşte constituirea în subordinea CSM a Inspecţiei judiciare — organ ce va avea competenţa verificării activităţii organizatorice la efectuarea justiţiei; examinarea petiţiilor cetăţenilor în problemele ce ţin de etica judecătorilor; verificarea demersurilor Procurorului General avînd ca obiect acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale; verificarea temeiurilor de respingere de către Preşedintele Republicii Moldova sau de Parlament a candidaturii propuse de CSM pentru numirea în funcţia de judecător sau pentru promovarea în funcţie a judecătorului. Experţi în domeniu au estimat că statutul Inspecţiei şi modul de formare a acesteia nu este reglementat clar, situaţie ce poate provoca dublări şi conflicte de competenţă.

Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Noua redacţie a legii a fost expertizată de Consiliul Europei şi constituie un angajament asumat în cadrul Planului de acţiuni RM-UE. Expertize independente au remarcat preluarea selectivă şi ineficientă a reglementărilor comunitare în materie, precum şi o serie de alte neajunsuri ale respectivului document, inclusiv acordarea pentru autorităţile competente a atribuţiilor discreţionare excesive şi a unor atribuţii excesive de reglementare.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.100-XV din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă. Legea stabileşte statutul juridic al Serviciului de stare civilă şi prevede simplificarea procesului de transcriere a actelor de stare civilă întocmite pe numele cetăţenilor Republicii Moldova de autorităţile statelor străine, prin atribuirea competenţei de transcriere a acestor acte oficiilor stare civilă teritoriale al Republicii Moldova şi misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale Republicii Moldova.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la asociaţiile obşteşti. Modificările au fost promovate de Guvern fără consultare prealabilă şi transparenţa necesară, cu scopul declarat al “aducerii în concordanţă cu prevederile Codului Civil”. La etapa examinării în parlament, mai multe organizaţii neguvernamentale au exprimat dezacorduri esenţiale referitor la unele prevederi incluse. Definitivarea proiectului a avut loc după discutarea propunerilor cu reprezentanţii organizaţiilor societăţii civile, o parte a propunerilor acestora fiind acceptate.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocaţii parlamentari şi Hotărîrea de modificare a Regulamentului privind Centrul pentru Drepturile Omului (CDOM). Modificările sînt generate de intrarea în vigoare, la 24 iulie 2006, a Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii şi altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante 24 iulie 2006. Conform protocolului, fiecare stat parte susţine, desemnează sau instituie unul sau cîteva mecanisme independente pentru prevenirea torturii la nivel naţional. De remarcat, că intenţiile autorităţilor de a abilita doar CDOM cu respectivele atribuţii au provocat critici din partea instituţiilor neguvernamentale specializate în domeniul protecţiei drepturilor omului (Amnesty International, Comitetul Helsinki Moldova).

Legea pentru modificarea şi completarea Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28 martie 1995. Documentul prevede că şefii instituţiilor medico-sanitare publice fondate de către Ministerul Sănătăţii sau de către autorităţile administraţiei publice locale sînt desemnaţi în funcţie în bază de concurs şi eliberaţi din funcţie de către Ministerul Sănătăţii, în modul stabilit de minister. Modificarea este motivată “prin lipsa în Legea privind descentralizarea administrativă şi Legea privind administraţia publică locală a competenţelor în domeniu ale autorităţilor administraţiei publice locale”. Observatori independenţi îşi exprimă îngrijorări referitor la modificările propuse, care pot determina o triere, pe criterii politico-administrative şi economice, a conducătorilor respectivelor instituţii medicale de nivel local (raional).

Legea pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007. Guvernul motivează modificările prin “situaţia creată în sectorul agrar” şi estimarea unor acumulări suplimentare în buget, din contul TVA, taxei vamale şi a reducerii sumelor la restituirea accizelor. Cea mai mare parte a majorărilor vizează Majorarea Fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli şi majorarea (dublarea) fondului de rezervă al Guvernului. Anterior, în repetate rînduri, atît Curtea de Conturi, cît şi deputaţi de opoziţie, mass-media şi alţi observatori independenţi au menţionat deficienţe serioase în administrarea Fondului de rezervă al Guvernului, utilizarea defectuoasă şi abuzivă a mijloacelor acestuia, inclusiv pentru scopuri politice şi de conjunctură.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei. Este stabilită o nouă modalitate de percepere a taxei de la operatorii de telefonie mobilă: 2,5 la sută din venitul din vînzări aferente acestor servicii.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă. Se introduc modificări ce ţin de clasificarea obiectelor acvatice şi zonele de protecţie a acestora, precum şi reglementări speciale privind coordonarea activităţilor în respectivele zone: cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale; autoritatea centrală pentru sănătate; expertiza ecologică de stat; evaluarea impactului asupra mediului înconjurător. Prevederile incluse se bazează pe experienţa ţărilor vecine, în special, a Federaţiei Ruse.

Lege pentru completarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. Este stabilită crearea Agenţiei “Apele Moldovei”, în calitate de organ central de specialitate din subordinea Guvernului. Agenţia va fi creată prin reorganizarea Concernului Republican pentru Gospodărirea Apelor “Apele Moldovei”. Necesitatea este motivată prin “ideea acumulării tuturor obligaţiilor din domeniul gospodăriei apelor şi sistemelor hidroedilitare, precum şi implementarea Strategiei privind aprovizionare cu apă si canalizare a localităţilor din Republica Moldova într-o singură instituţie publică”.

Legea pentru modificarea şi completarea Codului vamal şi a Codului fiscal. Sunt reglementate aspectele referitoare la funcţionarea magazinelor de tip “duty-free” în punctele de trecere terestră a frontierei de stat (hotarul moldo-român). De notat că legislaţia anterioară ce permitea funcţionarea magazinelor de acest tip a fost modificată, la indicaţia conducerii ţării, cu scopul obstrucţionării respectivelor activităţi, care ar fi “facilitat scheme de eschivare de impozite şi alte fraude vamale”. Acţiunile întreprinse de autorităţi au determinat adresarea unor agenţi economici în instanţe internaţionale şi recent, CEDO a condamnat Republica Moldova la plata unor despăgubiri considerabile (520 mii euro, Cauza “Bimer” vs Moldova).

Legi pentru prelungirea unor termene de aplicare şi executare a normelor juridice:

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. Se stabileşte prelungirea pînă la 30 noiembrie 2007 a termenului executării respectivei legi (revizuirea şi adoptarea actelor normative în cadrul mecanismului numit “Ghilotina II”);
• Legea pentru prelungirea termenului de aducere în concordanţă a dotărilor instituţiilor private de învăţămînt cu cerinţele Legii învăţămîntului. Conform legii învăţămîntului, instituţiile private trebuie să îndeplinească anumite condiţii referitoare la capitalul statutar, dispunerea cu titlu de proprietate de săli de studii, de laboratoare cu dotare respectivă, condiţii ce nu por fi îndeplinite de către instituţiile din învăţămîntul preuniversitar privat. Introducerea respectivelor condiţii în anul 2003 a generat proteste şi anterior termenul a mai fost prelungit, de cîteva ori, iar actuala suspendare este motivată şi de “perfecţionarea proiectului Codului Educaţional”, care va stabili noile reglementări în domeniu.
• Legea cu privire la prelungirea termenului de formare a poliţiei judecătoreşti. Prin modificările operate, termenul de creare a poliţiei judecătoreşti în subordinea Ministerului Justiţiei a fost prelungit considerabil, pînă în anul 2010. Modificarea este generată de impedimente de ordin financiar şi material: necesitatea măririi numărului de personal, amenajarea spaţiilor, procurarea transportului auto, a armamentului şi utilajului special, surse de întreţinere etc.
• Legea pentru modificarea Legii cu privire la energia electrică. Termenul liberalizării preţurilor la energia electrică a fost amînat pînă în anul 2015.

Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale:

• Acordul între Guvernul RM şi Guvernul Republicii Polonia referitor la acordarea unui credit tehnic. Sursele (pînă la 15 milioane dolari SUA, cu dobîndă de 1,4%, pe un termen de 20 de ani) vor fi contractate pentru realizarea unor proiecte investiţionale ce ţin de aprovizionare cu apă potabilă şi protecţia mediului;
• Acordul Strategic de Cooperare dintre Republica Moldova şi Oficiul European de Poliţie;
• Acordul între Guvernul RM şi Guvernul Sultanatului Oman pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, Protocolul adiţional;
• Acordul cu privire la transporturile internaţionale de produse alimentare perisabile şi cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi (ATP);
• Acordul Acordului de Finanţare între RM şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (Proiectul Servicii de Sănătate şi Asistenţa Socială), în valoare de 17 milioane dolari SUA;
• Acordul de finanţare dintre RM şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (proiect de susţinere a Programului în sectorul drumurilor), în valoare de 16,0 milioane de dolari SUA).

Hotărîrea pentru aprobarea Strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc. Parlamentul adoptă prezenta hotărîre. Art. 1. — Se aprobă Strategia de consolidare a sistemului judecătoresc, conform anexei care este parte integrantă a prezentei hotărîri. Art.2. — Guvernul va asigura implementarea Strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc, precum şi va elabora şi va prezenta Parlamentului proiectele actelor legislative necesare pentru asigurarea realizării Strategiei.

Hotărîrea privind acordarea unor beneficii suplimentare deputaţilor în Parlament. Este majorată diurna pentru şedinţe (de la 30 pînă la100 lei) şi compensaţia cheltuielilor de transport (de la 300 — la 500 lei/per deputat). De asemenea, se stabileşte acordarea unei indemnizaţii de concediere la expirarea mandatului Parlamentului, în cuantum de 6 retribuţii lunare şi a unor compensaţii anuale în mărimea unui salariu lunar pentru cheltuieli de tratament în instituţii medico-curative sau balneo-climaterice. Proiectul hotărîrii nu a fost însoţit de o notă de argumentare publică, nici de rezultatele expertizelor economice, financiare şi anticorupţie.

Declaraţii

La 19 iulie 2007, Fracţiunea AMN a difuzat o declaraţie “cu privire la situaţia din agricultură”, prin care a solicitat luarea unor măsuri urgente, necesare pentru redresarea situaţiei în sectorul agricole şi în special, pentru “stoparea distrugerii micului întreprinzător agricol”.

În finalul sesiunii de vară, spicherul Parlamentului şi toţi liderii de fracţiuni au expus viziunile şi constatările lor asupra activităţii legislativului şi evoluţiei situaţiei social-politice din ţară:

• Marian Lupu a declarat că trebuie să fie respectate deciziile şi alegerea concetăţenilor, iar forţele politice parlamentare trebuie să dea dovadă de înţelepciune şi flexibilitate în numele intereselor majore ale Republicii Moldova. Spicherul consideră că nici orientarea proeuropeană, şi nici reintegrarea ţării nu şi-au pierdut din actualitate şi importanţă, iar perioada de vacanţă ar putea ajuta la debarasare de de euforii sau emoţii inutile, pentru ca Parlamentul să-şi continue activitatea cu perseverenţă, profesionalism şi responsabilitate faţă de societate şi ţară.
• Liderul fracţiunii PCRM, Eugenia Ostapciuc, consideră că opoziţia cunoaşte problemele care există în ţară, dar nu doreşte să participe la rezolvarea lor, ci profită de situaţie în scopuri proprii. Ostapciuc a declarat că fracţiunea PCRM încearcă să rezolve problemele prin mijloacele existente, în timp ce opoziţia speculează pe aceste probleme ca sa obţină capital politic. În final, reprezentantul PCRM a mai afirmat că cei care cred ca rezultatele alegerilor din 2009 sînt predeterminate “greşesc grav, iar dacă alegerile vor fi corecte şi echitabile, alegatorii vor vota iarăşi cu PCRM — unica forţă politică, care şi-a dovedit capacitatea de rezolvare a problemelor oamenilor”;
• Preşedintele fracţiunii AMN, Serafim Urechean, consideră că unicul rezultat al sezonului politic este victoria comună a forţelor democratice în alegerile locale generale. Pe de altă parte, AMN consideră că în prima jumătate a anului 2007 Republica Moldova a intrat într-un regres evident, datorită guvernării incompetente şi iresponsabile a PCRM. AMN regretă anularea transmisiunilor în direct de la şedinţele plenare, noile restricţii introduse în Regulamentul Parlamentului, limitarea libertăţii de expresie şi lipsa reformelor audiovizualului public. De asemenea, sînt considerate inconsistente reformele legislative din 2006: în sistemul electoral; organizarea şi autorităţile audiovizualului; controlul finanţelor publice; autoadministrarea judecătorească. Urechean a acuzat comuniştii de sabotarea noilor administraţii locale, prin: blocarea constituirii consiliilor locale; punerea sub control central a Fondului de susţinere socială a populaţiei; privarea administraţiilor locale de atribuţia numirii şi destituirii conducătorilor de instituţii bugetare subordonate; centralizarea finanţării poliţiei locale; refuzul alocării de fonduri pentru compensarea efectelor secetei în agricultură. În final, Urechean a propus crearea pe baze apolitice a unui Guvern anti-criză în Republica Moldova, pentru redresarea situaţiei şi echilibrarea raporturilor între puterea centrală şi administraţiile locale.
• Liderul PDM, Dumitru Diacov, a acuzat autorităţile centrale şi locale dominate de comunişti, că luptă împotriva opoziţiei, prin blocarea tuturor iniţiativelor acesteia, intimidarea adepţilor, distrugerea consensului politic parlamentar etc.
• Preşedintele PPCD, Iurie Roşca susţine că Preşedintele ţării, Guvernul şi PCRM au declarat război tuturor — partidelor de opoziţie, autorităţilor locale, ţărilor vecine. Roşca a cerut şefului statului corectitudine, să nu intervină abuziv în activitatea Parlamentului, să nu decidă singur venirea în Parlament şi Guvern a reprezentanţilor regimului de la Tiraspol şi să nu se lase manipulat de anturajul său. Liderul PPCD a criticat acţiunile de intimidare a opoziţiei în alegerile locale generale şi a mai spus că reformele iniţiate prin modificările legislative promovate în rezultatul consensului stabilit în aprilie 2005, au încetinit, sînt blocate de aparatul birocratic, care preferă să imite o bună funcţionare şi să răspundă comandamentelor politice ale conducerii de vîrf.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet