e-democracy.md

||| e-journal #114 |

Numiri. Demisii

Pe 20 martie 2008 Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care “a acceptat” demisia Guvernului.

Pe 31 martie 2008, majoritatea parlamentară a acordat vot de încredere noii componenţe a Guvernului şi Programului de activitate al acestuia, numit “Progres şi Integrare”. Din componenţa executivului vor face parte:

• Zinaida GRECEANÎI — Prim-ministru
• Igor DODON — prim viceprim-ministru
• Andrei STRATAN — viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene
• Victor STEPANIUC — viceprim-ministru
• Mariana DURLEŞTEANU — ministrul finanţelor
• Anatolie GORODENCO — ministrul agriculturii şi industriei alimentare
• Vasile URSU — ministrul transporturilor şi gospodăriei drumurilor
• Violeta IVANOV — ministrul ecologiei şi resurselor naturale
• Larisa ŞAVGA — ministrul educaţiei şi tineretului
• Galina BALMOŞ — ministrul protecţiei sociale
• Larisa CATRINICI — ministrul sănătăţii
• Artur COZMA — ministrul culturii şi turismului
• Vitalie PÎRLOG — ministrul justiţiei
• Valentin MEJINSCHI — ministrul afacerilor interne
• Vitalie VRABIE — ministrul apărării
• Pavel BUCEAŢCHI — ministrul dezvoltării informaţionale
• Vasili ŞOVA — ministrul reintegrării
• Vladimir BALDOVICI — ministrul construcţiilor şi dezvoltării teritoriului
• Mihail FORMUZAL — Guvernatorul UTA Găgăuzia, din oficiu
• Gheorghe DUCA — Preşedintele Academiei de Ştiinţe, din oficiu.

Notă ADEPT: Respectiv, se poate constata că sînt acordate mandate noi la 12 din 16 membri ai cabinetului Tarlev, situaţie ce confirmă că declaraţiile anterioare despre înnoirea esenţială a executivului au fost formale, esenţa demisiei constînd în înlăturarea din funcţii a premierului Vasile Tarlev şi a cîtorva miniştri a căror imagine publică era mai serios afectată.

Acte legislative

Legea privind reglementarea valutară. Documentul are drept scop instituirea, la nivel de lege organică, a normelor juridice referitoare la efectuarea şi raportarea operaţiunilor valutare, licenţierea şi desfăşurarea activităţii unităţilor de schimb valutar, precum şi referitoare la controlul valutar, stabilite în scopul implementării politicii valutare a statului şi asigurării stabilităţii pieţei valutare interne. Legea este elaborată în conformitate cu reglementările comunitare, a primit Declaraţia de compatibilitate din partea centrului de armonizare a legislaţiei.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la Guvern. La iniţiativa şefului statului, s-a decis formarea Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, care va prelua competenţele Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului şi ale Agenţiei “Apele Moldovei”. Conform aceleiaşi modificări, Serviciul Standardizare şi Metrologie se desfiinţează, funcţiile acestuia urmînd a fi preluate de Ministerul Economiei şi Comerţului.

Legea privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţionale garantate. Sînt stabilite normele ce ţin de înregistrarea, protecţia juridică şi utilizarea denumirilor de origine, indicaţiilor geografice şi specialităţilor tradiţionale garantate. Elaborarea a fost condiţionată de necesitatea racordării normelor la standardele Uniunii Europene, prevăzute în Planul de Acţiuni RM-UE.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (limitarea imunităţii judecătorilor). Modificările operate exclud necesitatea obţinerii acordului CSM pentru începerea urmăririi penale împotriva judecătorului. Cauzele penale vor putea fi pornite de Procurorul general, doar cu informarea CSM.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (privind membrii Consiliului Superior al Magistraturii). Se prevede acordarea pentru Preşedintele CSM a dreptului la paşaport diplomatic, iar membrilor CSM — dreptul la paşapoarte de serviciu. De asemenea, este reglementată salarizarea Preşedintelui şi unor membri ai CSM, detaşaţi pe perioada exercitării funcţiilor în CSM.

Legi pentru ratificarea sau aderarea la acte internaţionale:

• Acordul Regional privind planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră şi în Republica Islamică Iran;
• Protocolul de revizuire a unor prevederi ale Acordului Regional pentru spaţiul european de radiodifuziune;
• Memorandumul de înţelegere între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernele Republicii Albania, Bosniei şi Herţegovinei, Republicii Bulgaria, Republicii Croaţia, Fostei Republici Iugoslave Macedonia, Republicii Muntenegru, României şi Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii corupţiei prin intermediul Iniţiativei Anticorupţie Sud-Est Europene;
• Protocolul privind resturile explozive de război la Convenţia asupra interzicerii sau limitării utilizării anumitor arme clasice care pot fi considerate ca producînd efecte traumatizante excesive sau ca lovind fără discriminare;

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (în domeniul pensiilor de asigurări sociale de stat). Modificările prevăd acordarea dreptului la pensie persoanelor condamnate, plafonarea pensiei prin limitarea contribuţiilor, obligarea cetăţenilor străini şi apatrizilor să achite contribuţiile de asigurări sociale de stat.

Legea cu privire la modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii. Documentul prevede evitarea şi soluţionarea conflictelor de interese ce pot apare la administratorul procedurii de insolvabilitate. Respectiv, lichidarea sau valorificarea masei debitoriale va fi posibilă numai după acordul expres al adunării creditorilor sau al comitetului creditorilor.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind actele legislative. Conform modificărilor, astfel de documente de politici ca “Concepţia” şi “Strategia” vor putea fi aprobate numai de către Parlament. Iniţiator al modificărilor a fost Victor Stepaniuc, în perioada cînd era deputat în Parlament.

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Centrul pentru Drepturile Omului, a structurii, efectivului-limită şi modului de finanţare a acestuia. Documentul prevede majorarea numărului avocaţilor parlamentari pînă la patru, unul din ei fiind specializat în protecţia drepturilor copilului. În structura Centrului vor intra serviciile: de programe instructive, relaţii cu publicul; pentru protecţia drepturilor copilului; recepţionarea petiţiilor şi organizarea audienţilor; Serviciul investigaţii şi monitorizare; Cancelaria, Serviciul administrativ şi reprezentanţe teritoriale.

Proiectul legii privind birourile istoriilor de credit. Documentul are scopul de a crea condiţii pentru formarea, prelucrarea, stocarea şi prezentarea de către birourile istoriilor de credit a informaţiei ce caracterizează respectarea de către debitori a obligaţiunilor asumate, precum şi de a spori gradul de protecţie a creditorilor şi debitorilor. Se reglementează noţiunea şi componenţa istoriei de credit, temeiurile, modul de formare, păstrare şi utilizare a istoriilor de credit, reglementează funcţionarea birourilor istoriilor de credit, sînt stabilite particularităţile creării, lichidării şi reorganizării birourilor.

Hotărîrea privind audierile pe cauzele pronunţării hotărîrilor CEDO în privinţa Republicii Moldova. Documentul constată că din 12.09.1997 CEDO a pronunţat în privinţa Republicii Moldova 111 hotărîri în care s-a constatat cel puţin o încălcare a unui drept garantat de Convenţie, iar în 60 de cazuri cererile reclamanţilor au fost radiate de pe rol. Toate hotărîrile pronunţate în privinţa Republicii Moldova şi intrate în vigoare au fost executate, în total fiind achitată suma de 1 492 639 Euro, 1000 dolari SUA şi 489 377 lei. Suma care urmează a fi achitată în temeiul hotărîrilor CEDO în cazul în care acestea vor deveni definitive în baza articolului 44 din Convenţie, constituie 3010427 Euro. În esenţă, constatările Curţii au vizat încălcarea de către autorităţile naţionale a următoarelor drepturi: la un proces echitabil; la libertate şi siguranţă; de a nu fi supus torturii; la un recurs efectiv; la libertatea de exprimare; de a sesiza Curtea; la protecţia proprietăţii; la respectul vieţii private şi de familie; la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie; la libertatea de asociere. Cauzele principale ale condamnării Republicii Moldova sînt urmare a: neexecutării hotărârilor judecătoreşti sau duratei excesive a procedurilor judiciare; admiterii cererilor depuse în instanţe peste termen; casării neregulamentare a hotărîrilor judecătoreşti; emiterii de hotărâri vădit nefondate; arestului şi deţinerii în arest fără un mandat valabil sau motivat; maltratării reclamanţilor; aplicării torturii; condiţiilor inadecvate de detenţie; lipsirii de dreptul, la nivel naţional, de a cere compensaţii pentru violarea Convenţiei; examinării incorecte a cauzelor privind apărarea onoarei şi demnităţii; neînregistrării unui cult religios. Deputaţii au mai constatat că:

• Guvernul nu a întreprins toate măsurile necesare de ordin normativ, organizatoric, financiar pentru crearea condiţiilor adecvate de detenţie şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului penitenciar, a activităţii organelor de drept;
• Nu s-au luat măsuri suficiente în vederea executării la timp a hotărîrilor judecătoreşti irevocabile şi definitive de către autorităţile de stat de toate nivelurile;
• Activitatea organelor de drept, procuraturii, poliţiei, instanţelor de judecată la capitolul respectării şi corespunderii cerinţelor Convenţiei Europene este insuficientă.
• Nu sînt sancţionaţi funcţionarii autorităţilor a căror activitate a generat încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Dreptul la regres al statului faţă de persoanele vinovate nu este asigurat la nivelul corespunzător;
• Persistă cazuri de neaplicare a jurisprudenţei şi practicii CEDO de către instanţele judecătoreşti şi colaboratorii organelor de drept, ca rezultat a lipsei unui sistem eficient de instruire iniţială şi continuă, inexistenţii analizei sistematice a practicii de urmărire penală şi a examinării cauzelor prin prisma jurisprudenţei CEDO;
• Se observă rolul inactiv, lipsit de principialitate al CSM şi al CSJ în problemele ce vizează unificarea practicii judecătoreşti, aplicării sancţiunilor disciplinare şi de altă natură faţă de judecătorii care au pronunţat hotărîri eronate, au încălcat disciplina şi etica;
• Există carenţe în activitatea Agentului Guvernamental şi a direcţiei Agent guvernamental, manifestate prin organizare deficientă şi neutilizarea tuturor procedeelor permise de Curte pentru reprezentarea poziţiei statului;
• Lipseşte un mecanism de recurs constituţional individual capabil să asigure un control eficient asupra respectării Convenţiei Europene şi să remedieze la nivel naţional situaţiile de încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, garantate de Convenţie.

Guvernului i se solicită să:

• continue elaborarea şi prezentarea în mod prioritar a proiectelor de legi compatibile cu cadrul normativ al CE ce ţin de asigurarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, consolidarea sistemului judecătoresc, dezvoltarea sistemului de executare, reformarea sistemului penitenciar;
• întreprindă acţiuni eficiente pentru: consolidarea bazei material-tehnice a sistemului penitenciar şi crearea condiţiilor de detenţie în conformitate cu cerinţele şi standardele minime de detenţie naţionale şi internaţionale, asigurarea drepturilor lor procesuale şi înlăturarea factorilor care generează încălcarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor aflate în detenţie;
• asigure selectarea şi instruirea mai exigentă a cadrelor instituţiilor de detenţie prin prisma respectării drepturilor omului şi contracarării fenomenului tratamentelor inumane sau degradante;
• urgenteze transmiterea izolatoarelor de detenţie provizorie din subordinea MAI în subordinea Ministerului Justiţiei, în conformitate cu prevederile legale;
• asigure eficientizarea executării hotărîrilor judecătoreşti definitive;
• continue şi intensifice eforturile de reglementare amiabilă a cauzelor versus Republica Moldova aflate pe rol la CEDO;
• consolideze instituţional şi funcţional, activitatea Direcţiei Agent Guvernamental şi să creeze reţeaua coordonatorilor din cadrul autorităţilor publice în scopul eficientizării activităţii Reprezentantului Guvernului la CEDO în vederea formulării poziţiei statului în cauzele versus Republica Moldova aflate pe rol la Curte, monitorizării executării hotărîrilor şi deciziilor pronunţate de Curte în privinţa Republicii Moldova.

Procuratura Generală urmează să întreprindă măsuri de implementare eficientă a regresului şi să asigure tragerea la răspundere a funcţionarilor publici şi a judecătorilor pentru orice abatere gravă care a dus la condamnarea Republicii Moldova de către CEDO. CSM va intensifica examinarea sesizărilor ce ţin de etica şi disciplina judecătorilor şi va asigura în mod obiectiv şi principial tragerea la răspundere a judecătorilor care au admis pronunţarea unor hotărîri eronate. Curţii Supreme de Justiţie i se propune să sistematizeze practica judiciară în scopul aplicării ei uniforme şi în concordanţă cu jurisprudenţa CEDO, precum şi să adopte hotărîri explicative în contextul hotărîrilor pronunţate de CEDO în privinţa Republicii Moldova ce vizează deficienţe la examinarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti naţionale. Institutul Naţional de Justiţie cu concursul Procuraturii Generale şi al CSM va elabora programe de învăţămînt şi va organiza instruirea procurorilor, judecătorilor şi altor persoane care contribuie la înfăptuirea justiţiei în domeniul apărării şi garantării drepturilor omului şi jurisprudenţei CEDO. Parlamentul se obligă să asigure, în mod prioritar, examinarea şi adoptarea proiectelor de lege ce ţin de protejarea drepturilor şi libertăţilor omului, de consolidarea şi asigurarea independenţei sistemului judecătoresc, precum şi a altor acte legislative ce vor contribui la dezvoltarea instituţiilor democratice din ţară.

Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Fracţiunea majoritară a respins propunerea deputaţilor de opoziţie de a transmite în direct şedinţele la care a fost acceptată demisia Guvernului precum şi propunerea de a invita la respectiva şedinţă pe Primul-ministru demisionat.

Deputaţii PDM, susţinuţi de cîţiva deputaţi neafiliaţi, au iniţiat o moţiune simplă cu privire la politica energetică a Guvernului. Documentul abordează: — problema dependenţei ANRE faţă de Guvern; — neinstalarea la hotarele ţării a contoarelor care măsoară consumul de către Republica Moldova a gazelor furnizate şi tranzitate de Concernul rus “Gazprom” prin teritoriul ţării; construcţia gazoductelor pe banii Guvernului şi ai populaţiei, fără ca reţelele astfel construite să fie luate la evidenţă.

Condamnarea Moldovei la CEDO

Pe 21 martie 2008, în Parlament au fost organizate audieri la tema dosarelor RM la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), la care au participat deputaţi, reprezentanţi ai Guvernului şi ai sectorului asociativ. Agentul guvernamental, reprezentant al Moldovei la CEDO, a informat că instanţa europeană a condamnat republica în 111 dosare şi a radiat de pe rol 66 de dosare. Ministrul Justiţiei, a declarat că adresarea cetăţenilor la CEDO indică faptul că ei îşi cunosc bine drepturile, iar o comisie specială a Ministerului Justiţiei analizează fiecare hotărîre a CEDO, în vederea prevenirii de noi condamnări. Preşedintele CSM a afirmat că, la fiecare condamnare a Moldovei la CEDO, publicul crede că vinovat e sistemul judecătoresc, dar lacunele în domeniu nu au proporţiile despre care se crede şi sînt determinate de mai multe motive obiective. Procurorul General a relevat că este elaborat un studiu în scopul reducerii riscurilor de condamnare a Moldovei la CEDO, iar Moldova este o ţară cu risc sporit de condamnare pentru că încă din momentul aderării la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu a fost stabilit un mecanism de implementare a acesteia. Deputaţii de opoziţie au lansat mai multe acuzaţii la adresa autorităţilor, inclusiv că nu sînt în stare să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor la nivel naţional şi aceştia sînt nevoiţi să-şi caute dreptate la Strasbourg. În opinia lor, ca rezultat are de suferit imaginea Republicii Moldova. Şi deputaţii din fracţiunea majoritară au fost de acord că situaţia legată de condamnările Moldovei la CEDO este îngrijorătoare.

Întrebări. Interpelări

Deputatul PNL Vitalia Pavlicenco a cerut Procuraturii Generale şi MAI să examineze legalitatea acţiunilor poliţiei, care a reţinut mai mulţi tineri participanţi la evenimentele organizate cu ocazia comemorării a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Declaraţii

Deputatul Igor Klipii a prezentat o declaraţie prin care critică emisiunea “Poveşti cu măşti” difuzată de postul de televiziune NIT. Klipii a solicitat ca în timpul difuzării emisiunii să fie indicată interdicţia pentru vizionare copiilor sub 16 ani, pe motiv că limbajul şi încărcătura intelectuală ale acesteia pot avea efecte degradante pentru psihicului unui copil.

Fracţiunea AMN a prezentat o declaraţie dedicată împlinirii a 90 de ani de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România, în cuprinsul căreia actul istoric din 27 martie 1918 este apreciat drept act de curaj din partea membrilor Sfatului Ţării, a românităţii basarabenilor.

Liderul PPCD Iurie Roşca a dat citire unei noi declaraţii prin care se aduc acuzaţii liderului PLDM Vladimir Filat şi se exprimă îngrijorarea în legătură cu degradarea relaţiilor în cadrul majorităţilor postelectorale din consiliile raionale, situaţie ce ar fi determinată de coruperea mai multor aleşi locali de către partidul condus de Filat.

Fracţiunile parlamentare şi deputaţii de opoziţie au declarat că nu votează noua componenţă şi noul program al Guvernului. Reprezentanţii AMN, PDM, PNL, PLDM şi PSDM au criticat programul propus, pe care l-au calificat drept document politic, declarativ şi formulat ambiguu. Liderul PPCD Iurie Roşca a declarat că fracţiunea sa nu votează noua garnitură a executivului, dar apreciază pozitiv membrii cabinetului de miniştri, pe care îi consideră tehnocraţi, tineri, competenţi şi promiţători.

Arhiva