Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

La 11 iulie 2008, Parlamentul şi-a încheiat activitatea în sesiunea de primăvară-vară, urmînd să revină în şedinţe plenare abia la finele lunii septembrie. Vacanţa anunţată cu 2 săptămîni înaintea uzanţelor obişnuite nu a fost motivată de epuizarea agendei Parlamentului, ci de oboseala deputaţilor, apropierea campaniei electorale din anul 2009 şi necesitatea acumulării de noi forţe în acest scop. De la şedinţa finală au lipsit Preşedintele ţării şi Guvernul, conducerea Parlamentului nu a informat deputaţii dacă au fost invitaţi oficial sau dacă lipsa a fost “coordonată”. Bilanţul parlamentar a fost făcut de deputaţi, liderii fracţiunilor şi spicherul legislativului, calificările date activităţii fiind diferite:

• Liderul PLDM Vladimir Filat consideră că Parlamentul nu are nici o tangenţă cu procesele şi evenimentele majore din viaţa ţării, iar procesul legislativ este de o calitate scăzută: — din cele 144 de legi şi hotărîri adoptate pe parcursul sesiunii de primăvară-vară, 74 se referă la modificări, completări şi abrogări de acte legislative adoptate, în marea lor majoritate, între anii 2001–2007, ceea ce denotă nivelul scăzut al profesionalismului în adoptarea legilor; — Parlamentul nu se implică practic deloc în procese importante pentru ţară, cum ar fi: integrarea europeană, soluţionarea diferendului transnistrean, creşterea galopantă a preţurilor, criza din agricultură, încălcarea drepturilor omului; — Guvernul şi Preşedinţia îşi amintesc de existenţa Parlamentului în momentul în care au nevoie de voturi, iar marginalizarea Parlamentului este acceptată cu supuşenie de către majoritatea comunistă şi susţinută de cei care colaborează cu guvernarea.
• fracţiunea PPCD consideră că Parlamentul a reuşit menţinerea stabilităţii politice şi aceasta a permis realizarea mai multor reforme importante în domeniul justiţiei, audiovizualului, cultelor religioase, legislaţiei privind partidele, Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi etc. Restanţele ar viza libertatea presei, autonomia locală, drepturile omului, iar problemele ce ţin de limbă, domeniul etnic, religios trebuie evitate, deoarece pot provoca tensionări de situaţie. PPCD a criticat alţi reprezentanţi ai opoziţiei, pe care îi consideră “instrumente puse în serviciul intereselor imperiale ale Kremlinului”.
• fracţiunea AMN consideră că din cauza ineficienţei puterii şi a politicii ei de subminare a vectorului european, Republica Moldova a intrat într-o fază de regres evident, atît în plan intern, cît şi în cel extern. AMN a împărţit perioada anterioară în cîteva etape: în 2005, Legislativul făcea declaraţii romantice despre consensul proeuropean; în iulie 2006 se votau la grămadă pretinse legi reformatoare, care, în esenţă, ascundeau interese de clan; în 2007 încă se mai aştepta apariţia efectelor democratice ale acestor legi, iar în 2008 au dispărut şi ultimele aparenţe ale unor tendinţe democratice. AMN consideră că Republicii Moldova i se arată cu degetul la problemele grave pe care le are în domeniile: climatului de afaceri; justiţiei independente; presei libere; sistemului politic şi ale condiţiilor necesare pentru garantarea alegerilor corecte. Regrese importante mai sînt: distribuirea pe criterii politice a alocaţiilor de la bugetul de stat pentru administraţiile publice locale; atacurile asupra instituţiilor de presă neloiale puterii, hărţuirea unor tineri care au criticat comuniştii pe forumuri în internet; limitarea imunităţii judecătorilor; refuzul de a lupta la modul serios cu fenomenul corupţiei, traficul de stupefiante şi de fiinţe umane protejat de organele de forţă etc.
• fracţiunea PDM consideră că mai multe proiecte ale opoziţiei care vizau probleme de maximă importanţă pentru ţară nu au fost examinate, iar o serie de reforme anterior iniţiate (în domeniul electoral, al depolitizării funcţiilor) au fost abandonate sau reversate.
• fracţiunea PCRM apreciază că actualul corp de deputaţi în linii generale a făcut faţă sarcinii de asigurare legislativă a dezvoltării în continuare a ţării şi societăţii, în pofida unor circumstanţe social-economice destul de complicate. S-a declarat că asigurarea dezvoltării stabile a complexului economic, ridicarea calităţii vieţii populaţiei, creşterea autorităţii Republicii Moldova pe arena internaţională sînt argumente care demonstrează eficienţa activităţii Partidului Comuniştilor, aflat la guvernare, randamentul înalt al muncii majorităţii parlamentare. Parlamentul a contribuit activ la implementarea Planului de Acţiuni UE-RM, a colaborat activ cu societatea civilă. PCRM critică deputaţii de opoziţie pentru propuneri populiste şi ritorică anticomunistă.
• spicherul Parlamentului a susţinut că cele mai importante realizări ale sesiunii ar fi: acordarea votului de încredere noului Guvern şi aprobarea programului de activitate al acestuia; adoptarea unui şir de legi noi în domeniul socio-economic, judecătoresc; continuarea promovării valorilor democratice. Marian Lupu a dat o apreciere înaltă diplomaţiei parlamentare şi colaborării cu societatea civilă, care urmează a se perfecţiona graţie unui Concept de dezvoltare, examinat în cadrul legislativului.

Pe data de 14 iulie, Partidul Liberal (PL) a convocat o conferinţă de presă, în cadrul căreia a calificat activitatea Parlamentului drept iresponsabilă şi defectuoasă, situaţie generată de coaliţia comunistă condusă de PCRM. Liberalii au cerut convocarea sesiunii extraordinare a legislativului pentru: — excluderea din Codul Electoral a interdicţiei de creare a blocurilor electorale, micşorarea pragului electoral şi anularea interdicţiilor privind ocuparea unor funcţii publice de către persoanele cu dublă cetăţenie; — modificarea Codului Audiovizualului, care să prevadă expres obligarea Teleradio-Moldova de a organiza emisiuni de dezbateri de interes public; — ajustarea legislaţiei cu privire la sistemul judecătoresc, procuratură, poliţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate la standardele europene; — adoptarea legilor despre: ajutoarele sociale, subvenţionarea agriculturii, integrarea tineretului în societate; — majorarea salariilor funcţionarilor publici, majorarea pensiilor pensionarilor la nivelul coşului minim de consum; — liberalizarea economiei pentru atragerea capitalului străin în RM.

Numiri

Grigore Petrenco, deputat PCRM, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană este numit copreşedinte al Comitetului Parlamentar de Cooperare Republica Moldova — Uniunea Europeană.

Iurie Bejenari, preşedintele judecătoriei sectorului Buiucani din mun.Chişinău, a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Notă ADEPT: Discuţiile asupra candidaturii au fost aprinse, mai mulţi deputaţi de opoziţie (PDM, PLDM, AMN) declarînd că Bejenari a emis hotărîri contestate la CEDO, care a constatat încălcări ale Convenţiei europene a drepturilor omului. În favoarea candidatului s-au expus reprezentanţi ai PCRM şi PPCD. Observatorii au remarcat că, de această dată, deputaţii majoritari şi ai PPCD au făcut apel la prevederi legislative care “ar obliga” Parlamentul să aprobe candidaturile propuse de CSM, deşi anterior, deputaţii PCRM nu au votat alţi candidaţi propuşi de CSM (cazul Gheorghe Ulianovschi ş.a.) anume sub pretextul că normele constituţionale nu obligă deputatul să voteze într-un fel anume.

Acte legislative

În perioada de referinţă, Parlamentul a examinat şi adoptat mai multe acte legislative, inclusiv cîteva legi-cadru (de bază) şi legi de ratificare a unor acte internaţionale:

• cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
• cu privire la migraţia de muncă; Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
• cu privire la parteneriatul public-privat;
• privind controlul şi profilaxia tuberculozei;
• privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 — An al Tineretului;
• cu privire la asigurarea construcţiei unui penitenciar;
• cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”;
• privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcţie a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti;
• pentru ratificarea pentru ratificarea Acordului de Finanţare între Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare privind Finanţarea Adiţională pentru al Doilea Proiect de Investiţii şi Servicii Rurale (RISP2);
• privind ratificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Finlanda pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit;
• privind ratificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Finlanda pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit;
• pentru aprobarea Liniilor Directorii şi Regulilor de Procedură ale Iniţiativei Central Europene.

Printre actele de modificare şi completare a legislaţiei existente, prezintă interes:

• Legea pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, care prevede: — modificarea componenţei şi micşorarea numărului secţiilor de ştiinţe (de la 6 la 3); — conducerea secţiilor de către vicepreşedinţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) şi micşorarea numărului membrilor Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (de la 17 la 15); — limitarea numărului total de membri titulari şi membri corespondenţi ai AŞM (pînă la 105 persoane în vîrstă de pînă la 70 ani); — majorarea sporului pentru titluri academice şi ştiinţifice (300–3000 lei).
• Legea pentru completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, care prevede că: personalului didactic şi de conducere al instituţiilor de învăţămînt ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei i se stabileşte un spor în mărime de pînă la 100% din salariul de bază pentru caracterul creativ, individualizat şi specific al procesului de instruire a elevilor şi studenţilor dotaţi, conform criteriilor, normelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale, cu încadrarea în resursele financiare alocate anual Academiei de Ştiinţe a Moldovei. De spor vor beneficia profesorii angajaţi la Liceului AŞM (21 persoane) şi la Universitatea AŞM (23 persoane).
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii serviciului în organele vamale, modificări menite să implementeze standarde anticorupţie în legislaţia vamală (publicarea informaţiei despre posturile vacante; — evitarea angajării persoanei, care deja a activat în serviciu şi a fost concediată sau condamnată pentru anumite fapte care au o tangenţă directă cu corupţia; — sprijinirea şi protejarea personalului defăimat neadecvat ş.a.
• Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul penal. Codul cu privire la contravenţiile administrative, Legea privind activitatea operativă de investigaţii, Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază). Se introduce răspunderea administrativă sau, după caz, penală, pentru proiectarea, producerea, deţinerea şi utilizarea ilegală a mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei, încălcarea regulilor de import, export, proiectare, producere sau comercializare a acestor mijloace.
• Legea pentru completarea articolului 15 din Legea cu privire la Guvern. Prin modificări, Guvernul va obţine dreptul să instituie premii de stat, să aprobe condiţiile de decernare a acestora şi să prezinte Preşedintelui Republicii Moldova proiectul decretului cu privire la decernarea premiilor de stat.

  Notă ADEPT: Modificările survin mult mai tardiv anunţării concursului, formării Comisiei de concurs şi anunţării valorii premiilor de stat, motiv pentru care deputaţii de opoziţie au calificat acţiunile în domeniu ale executivului şi Preşedintelui RM drept abuzive şi fără temei legal.

• Legea privind modificarea şi completarea Legii cu privire la Guvern. Documentul oficializează juridic lichidarea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor (prin reorganizarea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile), înfiinţarea Agenţiei Transporturi şi reînfiinţarea Agenţiei “Apele Moldovei”.

  Notă ADEPT: Deşi se afirmă că modificările sînt fundamentate pe necesitatea implementării exigenţelor reformei administraţiei publice centrale şi ale reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător, modul în care s-a procedat denotă mai multe carenţe: Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile a fost implicată în multiple scandaluri şi acuzată de abuzuri; situaţi aviaţiei civile din Moldova este deplorabilă (dotări mizere; puţine aparate de zbor; puţine rute deservite; preţuri mari etc.); cu numai 3 uni în urmă, Ministerul Transporturilor a fost păstrat în structura Guvernului, iar ministrul a depus jurămînt de activitate, s-a obligat la executarea programului de Guvernare; tot cu 3 luni în urmă, în scopul implementării reformei APC, Agenţia “Apele Moldovei” a fost comasată cu Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, iar în prezent ea din nou devine structură independentă etc.

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008. Veniturile şi cheltuielile bugetului de stat sînt majorate cu 340,6 mil. lei şi respectiv 216,6 mil. lei, iar ca rezultat, deficitul bugetar se va reduce cu 124 mil.lei şi va constitui 99,7 mil.lei. Veniturile au crescut din: impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător — cu 66,9 mil.lei, în baza declaraţiilor de venit pe anul 2007; TVA pe mărfurile importate şi impozitele asupra comerţului exterior — cu 260,2 mil.lei; unele tipuri de accize — cu 159 mil.lei
• Legea pentru completarea unor acte legislative (Legea cu privire la notariat, Legea cadastrului bunurilor imobile). Legea are ca scop prevenirea apariţiei piramidelor financiare şi însuşirea mijloacele băneşti investite de persoanele fizice. Modificările reglementează modalitatea de înregistrare şi autentificarea notarială obligatorie a contractelor privind investiţiile în domeniul construcţiei de locuinţe, a contractelor privind cesiunea drepturilor, care rezultă din acestea. De asemenea, se interzice încasarea de la partea contractantă — persoană fizică a oricăror plăţi prevăzute de contract anterior înregistrării acestuia.

Parlamentul a adoptat şi cîteva hotărîri:

• privind aprobarea devizului de cheltuieli al Curţii Supreme de Justiţie, instanţelor judecătoreşti şi Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2009: — devizul de cheltuieli al CSJ va constitui 34867,3 mii lei (în 2008- 16619,7 mii lei); — devizul de cheltuieli al instanţelor judecătoreşti va constitui 144649,9 mii lei (în 2008- 92816,5 mii lei); — devizul de cheltuieli al CSM va fi de 2400,1 mii lei (în 2008 — 3381,3 mii lei).

  Notă ADEPT: Deşi se anunţa drept reformare a finanţării justiţiei, documentul nu este decît o aprobare formală a cuantumului coordonat în prealabil cu Guvernul, necesităţile justiţiei fiind cu mult superioare acestor sume. În 2008, spre exemplu, MAI au fost alocate peste 745 milioane lei, SIS 1 20 milioane lei, Procuratura — 80 milioane de lei, Aparatului Guvernului — peste 158 milioane lei, IPNA “Teleradio-Moldova” — 51 milioane de lei (pentru 2009 solicită peste 120 milioane lei) etc. Conform unor cercetări în domeniu^[1], finanţarea justiţiei în raport cu PIB-ul este foarte modestă, Moldova înregistrînd cele mai mici cheltuieli pentru justiţie din Europa pe cap de locuitor (0,8 Euro).

• pentru aprobarea structurii, efectivului-limită şi modului de finanţare a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. În cadrul Centrului vor activa 21 de funcţionari, iar Guvernul urmează să găsească şi prevadă alocarea mijloacelor financiare respective.

  Notă ADEPT: Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal a fost adoptată la 15 februarie 2007 şi a intrat în vigoare la 27 iulie 2007. Mai bine de un an de zile Legea a fost inaplicabilă din cauza că dispoziţiile ei nu au inclus prevederi suficiente despre activitatea centrului şi finanţarea lui. Nici noile modificări nu sînt suficient de explicite, deoarece stabilesc că Centrul va fi finanţat din contul mijloacelor bugetului de stat, precum şi din alte surse prevăzute de legislaţie, iar Guvernul “va deschide finanţarea Centrului”, fără a se specifica un cuantum concret sau o măcar o dată concretă la care va fi începută finanţarea. Legea bugetului de stat pentru anul 2008 nu prevede surse pentru finanţare, dar şi după începutul finanţării Centrul va avea măsuri de tranziţie: preluarea unor baze de date, crearea noilor baze şi a sistemelor informaţionale etc., situaţie ce va determina întîrizierea aplicării legii intrate în vigoare cu un an în urmă — pentru încă o perioadă indefinită.

• privind participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale postconflict cu caracter umanitar din Irak. Se aprobă participarea pe un termen de 6 luni, a 20 militari ai Armatei Naţionale care îndeplinesc serviciul militar prin contract (16 genişti şi 4 ofiţeri de stat major), cu echipamentul, muniţiile, tehnica şi armamentul din dotarea individuală. Cheltuielile suplimentare pentru pregătirea şi participarea contingentului vor constitui circa patru milioane lei.

Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Rapoarte despre executarea bugetului pe anul 2007

Raportul Ministerului Finanţelor a constatat o executare bună a bugetului, dar au fost evidenţiate şi anumite carenţe. Raportul Curţii de Conturi a fost mult mai dur, această instituţie constatînd multiple neajunsuri în gestionarea resurselor bugetare şi a patrimoniului public^[2]. Opoziţia parlamentară au calificat raportul despre executarea bugetului ca fiind unul populist şi cu scop de inducere în eroare a populaţiei. Reprezentanţii PCRM consideră că rapoartele denotă succesele Guvernului în anul 2007, reflectă rezultatele pozitive în realizarea politicilor economice şi sociale. În acelaşi timp, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică economică, buget şi finanţe a solicitat Guvernului să examineze atent raportul Curţii de Conturi, să corecteze şi să nu mai admită pe viitor neajunsuri.

Raportul CCA

Parlamentul a audiat şi raportul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), pe marginea căruia a adoptat o hotărîre. Deşi parlamentarii de opoziţie au criticat dur activitatea CCA, hotărîrea adoptată de Parlament le limitează la a “lua act de raport” şi indică CCA să analizeze propunerile înaintate de organele de lucru ale Parlamentului şi de deputaţi şi să elaboreze, în termen de 2 luni, un program de măsuri “în vederea optimizării activităţii sale şi a tuturor instituţiilor audiovizualului din ţară”.

Declaraţii

Alocuţiunea Preşedintelui APCE

În alocuţiunea rostită în faţa deputaţilor moldoveni, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lluis Maria de Puig, a declarat că în Republica Moldova există voinţa politică a conducerii statului şi a opoziţiei de a implementa angajamentele asumate faţă de Consiliul Europei. Preşedintele APCE a accentuat că se impune accelerarea reformelor în domeniul judiciar, al libertăţii mass-media, combaterii corupţiei. Alegerile din 2009 trebuie să fie libere şi corecte, ele vor constitui un test pentru ceea ce Moldova a însuşit ca practică democratică. Oficialul european a sugerat legislatorilor moldoveni să obţină avizul Comisiei de la Veneţia la subiectul ultimelor schimbări din legislaţia electorală, ce ţin de pragul electoral, blocurile electorale şi dubla cetăţenie.

Notă ADEPT: Preşedintele APCE şi conducerea legislativului au evitat să abordeze tema restanţelor din Planul special de acţiuni legislative pentru conformarea cu recomandările CE, deşi aceste restanţe există şi chiar generează conflicte destul de serioase^[3].

Fracţiunea AMN a prezentat o Declaraţie cu privire la situaţia din agricultură, prin care a acuzat majoritatea parlamentară de eschivare de la examinarea situaţiei în domeniu şi lipsa politicilor adecvat pentru redresarea situaţiei.

Fracţiunea PPCD a prezentat o declaraţie privind calitatea apei minerale şi potabile comercializate pe piaţa internă, în finalul căreia cere Guvernului efectuarea unei expertize juridice a documentelor, în baza cărora apa minerală este atribuită unei sau altei categorii, precum şi efectuarea unei expertize independente şi imparţiale a tuturor apelor minerale comercializate pe piaţa din Republica Moldova.

Deputatul Vladimir Filat, lider al PLDM, a difuzat declaraţii privind:

• rezolvarea problemelor foştilor deportaţi, reabilitarea şi retrocedarea averilor intrate la momentul deportării în administrarea statului;
• refuzul Preşedintelui Voronin de a participa la Summit-ul GUAM;
• activitatea noului Guvern.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet