Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 1–31 decembrie 2008

La finele sesiunii, Parlamentul a procedat la examinarea şi adoptarea în regim de urgenţă a unor acte legislative de maximă importanţă şi a unor proiecte care anterior erau considerate controversate şi imperfecte. Procesul respectiv nu s-a desfăşurat cu transparenţa necesară, chiar dacă opoziţia şi organizaţiile societăţii civile au atenţionat asupra acestor practici abuzive. Astfel, mai multe documente au fost examinate în continuare cu încălcarea evidentă şi chiar intenţionată a prevederilor Legii privind actele legislative, ale Regulamentul Parlamentului şi a prevederilor Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă. Această activitate legislativă pripită, pe lîngă faptul că a diminuat încrederea şi cooperarea firavă, stabilite anterior între Parlament şi ONG-uri, se va solda pe viitor şi cu o serie de alte probleme mai serioase, cum ar fi: deficienţe de aplicare şi interpretare a legislaţiei, demararea unor reforme insuficient gîndite, ce ar putea afecta rezultatul acestora; lipsa condiţiilor sociale şi economice pentru realizarea unor reglementări etc. Este important de menţionat că majoritatea parlamentară a procedat în maniera respectivă imediat după adoptarea Legii privind transparenţa în procesul decizional, care deşi nu a intrat încă în vigoare, însă impune deja o conformare la spiritul şi principiile sale. De asemenea, poate fi enunţat aparte faptul că după doi ani de aplicare a Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă nu a mai fost respectată nici condiţia formală de organizare a conferinţei anuale pentru evaluarea gradului de cooperare şi pentru a decide asupra unor noi direcţii de cooperare între Parlament şi organizaţiile societăţii civile. În aceste condiţii, coroborate cu evenimentele nocive legate de abuzurile organelor de drept şi ale unor instituţii publice, societatea civilă probabil că a avut tot temeiul să-şi reorienteze pentru o perioadă priorităţile şi să treacă de la colaborarea legislativă la cea de monitorizare mai activă a guvernării în campania electorală şi la acţiuni de protest şi atenţionare a opiniei publice locale şi internaţionale asupra încălcărilor şi derapajelor de la standarde democratice.

Acte legislative

Legea cu privire la Curtea de Conturi. Conform noii reglementări, membrii Curţii de Conturi nu vor mai fi aleşi după principiile stabilite în urma consensului politic parlamentar din 2005, conform căruia opoziţia deţine majoritatea. Pe viitor, membrii organului suprem de control financiar vor fi numiţi în funcţie la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Codul învăţămîntului. Documentul a fost iniţiat de către şeful statului şi reglementează aspecte vizînd: doctrina educaţională; principiile, funcţiile sociale, obiectivele şi organizarea generală a învăţămîntului; priorităţile de bază şi garanţiile statului în domeniul învăţămîntului etc. Sistemul de învăţămînt va fi structurat pe niveluri, trepte şi cicluri: educaţie timpurie şi învăţămînt preşcolar; învăţămînt primar; învăţămînt gimnazial; învăţămînt liceal; învăţămînt vocaţional/tehnic (şcoala profesională şi colegiu); învăţămînt superior: studii superioare de licenţă; studii superioare de masterat; doctorat şi postdoctorat. Sistemul de învăţămînt va include şi alte subsisteme: învăţămînt extraşcolar, de recuperare, instituţii de arte şi sport, profesionale şi de formare continuă.

Notă ADEPT: Codul a fost promovat într-o manieră pripită şi chiar abuzivă, fără discuţii publice adecvate şi dezbateri suficiente, ceea ce a atras critici întemeiate din partea partidelor parlamentare şi extraparlamentare, din partea experţilor în domeniu, a organizaţiilor societăţii civile, a reprezentaţilor sistemului de învăţămînt, a studenţilor etc. Printre obiecţiile expuse figurează şi cele că documentul nu asigură ralierea sistemului educaţional la standardele europene; introduce inconsecvenţă şi incertitudine în sistemul învăţămîntului; promovează interese restrînse (departamentale) ale exponenţilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei; prevede o multitudine de acte normative subordonate, elaborarea, adoptarea şi aplicarea cărora va dura un termen îndelungat, iar aplicarea practică a Codului nu va fi astfel posibilă, ceea ce va periclita funcţionarea sistemului de învăţămînt.

Legea privind statutul juridic al adopţiei. Documentul reglementează raporturile juridice privind protecţia drepturilor copilului prin adopţie; stabilirea statutului juridic al adopţiei; cooperarea autorităţilor administraţiei publice cu organizaţiile neguvernamentale şi cooperarea internaţională în domeniul protecţiei copilului prin adopţie. Necesitatea elaborării şi adoptării acestei legi a fost determinată de Consiliul Suprem de Securitate, care la o şedinţă de la începutul anului 2005 a decis că sînt necesare intervenţii în domeniul respectiv. Documentul conţine mai multe interdicţii la adopţia copiilor: — neadmiterea adopţiei între fraţi; — interzicerea adopţiei unui copil de către mai multe persoane, cu excepţia cazului în care aceasta se face de către soţ şi soţie simultan sau succesiv; — limite de vîrstă minimă şi maximă etc.

Legea cu privire la procuratură. Documentul adoptat în redacţie nouă este promovat prin necesitatea executării recomandărilor Consiliului Europei şi conţine o serie de novaţii importante: crearea unui Consiliul Superior al Procurorilor (organ de autoadministrare a procurorilor), Colegiile disciplinar şi de calificare; răspunderea patrimonială a procurorilor; drepturile şi garanţiile sociale etc.

Notă ADEPT: Deşi anunţat drept realizare majoră în scopul ralierii la standarde internaţionale, proiectul a fot criticat de către opoziţia parlamentară şi experţi independenţi, principalele obiecţii vizînd: păstrarea posibilităţilor de influenţă politică; reglementarea neadecvată a mecanismelor pentru asigurarea independenţei procurorilor; — crearea unui sistem paralel de autoadministrare în condiţiile cînd există Consiliul Superior al magistraturii etc.

Legea privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice. Sînt stabilite principiile, scopurile, procedura, formele şi metodele de verificare a informaţiilor referitoare la cetăţenii Republicii Moldova care deţin sau candidează la funcţii publice. Verificarea se va efectua de către Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), în scopul prevenirii, identificării şi excluderii unor factori de risc: — activităţi contrare intereselor funcţiei publice, conflict de interese; — tolerarea actelor de trădare de patrie, spionaj, terorism, diversiune, a chemărilor la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale sau la încălcarea prin violenţă a integrităţii teritoriale, propaganda directă sau indirectă a războiului şi a altor activităţi extremiste; — exercitarea activităţilor prin care se realizează funcţia publică în detrimentul Republicii Moldova, autorităţilor publice, societăţii, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; dezvăluirea, contrar prevederilor legale, a unei informaţii ce constituie un secret ocrotit prin lege. Vor fi verificaţi titularii şi candidaţii la funcţiile de demnitate publică; funcţiile publice corespunzătoare categoriilor înalţilor funcţionari publici şi funcţiile publice de conducere; funcţiile ocupate de către militarii prin contract sau alte persoane cu statut special în autorităţile publice în care este prevăzut serviciul militar sau special; funcţiile ocupate de persoanele delegate în misiune diplomatică sau consulară. După primirea avizului SIS, autoritatea publică va decide asupra compatibilităţii/incompatibilităţii titularului (candidatului) la funcţia publică cu interesele acestei funcţii şi va putea decide suspendarea titularului sau concedierea acestuia.

Notă ADEPT: În opinia unor experţi independenţi, promovarea proiectului nu este suficient argumentată conform legislaţiei în domeniu, iar extinderea verificării şi aplicarea noii legi asupra titularilor de funcţii publice este neconstituţională, din moment ce poate constitui o limitare neîntemeiată a dreptului la muncă şi la exercitarea funcţiei publice pentru care titularul deja a îndeplinit toate procedurile legale.

Legea privind azilul în Republica Moldova. Este stabilit statutul juridic al străinilor care solicită o forma de protecţie în Republica Moldova, statutul juridic al beneficiarilor unei forme de protecţie, procedura de acordare, încetare şi anulare a unei forme de protecţie în Republica Moldova. Legea acoperă şi aspecte vizînd statutul refugiaţilor în Moldova, abrogînd reglementarea anterioară în domeniu.

Legea privind constituirea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice “Orheiul Vechi”. Proiectul de lege prevede constituirea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice “Orheiul Vechi”, în defileul rîului Răut, microzona satelor Trebujeni, Butuceni şi Morovaia din raionul Orhei. Pentru rezervaţie se atribuie circa 500 ha de teren, asupra acestora fiind extins un statut special. Activitatea rezervaţiei urmează să fie finanţată prin alocaţii de la bugetul de stat, din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, din mijloacele deţinătorilor funciari, din mijloace speciale, donaţii ale persoanelor fizice şi juridice.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei. Conform noilor reglementări, cererea de renunţare la cetăţenia Republicii Moldova se va putea depune numai de către persoanele care îşi au reşedinţa obişnuită peste hotare, iar cererea să fie preluată doar de către reprezentanţa diplomatică sau instituţia consulară a Republicii Moldova.

Notă ADEPT: Necesitatea restricţiilor este determinată de faptul că în ultima perioadă s-a înregistrat o creştere considerabilă a numărului de persoane care renunţă la cetăţenia Republicii Moldova, în raport cu numărul solicitanţilor de cetăţenie moldovenească. Autorităţile consideră că situaţia creată este dezavantajoasă pentru Republica Moldova şi deoarece nu prea au reuşit să găsească alte metode de convingere a cetăţenilor să nu-şi părăsească patria, au decis să restricţioneze renunţarea la cetăţenie, asigurînd astfel mai mult forţat păstrarea legăturii juridice cu statul.

Legea privind asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie. Prin derogare de la prevederile Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, se permite, cu titlu de excepţie, trecerea în proprietate privată a imobilelor şi terenului cu suprafaţa de 2,0261 ha pe care este amplasat Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie. Ministerul Sănătăţii va organiza un concurs public, în conformitate cu Legea privind achiziţiile publice, pentru selectarea investitorilor, care vor asigura construcţia “la cheie” a Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie cu capacitatea de 210 de paturi, inclusiv dotarea spitalului cu utilaj tehnologic, medical şi mobilier, în schimbul dobîndirii dreptului de proprietate asupra imobilelor sus-numite. Dreptul de proprietate şi de posesiune asupra imobilelor va putea fi transmis investitorului în termen de 3 luni după finalizarea construcţiei şi recepţionarea finală a Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.

Legea cu privire la construcţia unui cămin pentru Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. Prin derogare de la prevederile Legii învăţămîntului se permite, cu titlu de excepţie, construcţia unui cămin, cu capacitatea de 420 locuri, din mijloacele propriii ale investitorului, cu acoperirea cheltuielilor de construcţie prin transmiterea în proprietatea investitorului selectat, după recepţionarea finală a lucrărilor de construcţie a căminului studenţesc.

Notă ADEPT: Şi în cazul acestuia proiect opoziţia parlamentară şi experţii independenţi au sesizat o serie de deficienţe normative, precum şi promovarea unor interese ce nu corespund interesului public.

Legi privind ratificarea/aderarea la acte internaţionale:

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (privind organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc). Legea prevede schimbarea modalităţii de formare a Consiliului Superior al Magistraturii (din 5 judecători, 4 profesori titulari şi 3 membri din oficiu: ministrul justiţiei, Procurorul General şi Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie); a modalităţii de înaintare repetată de către CSM a candidaturii respinse de puterea politică (doar cu votul a 2/3 din numărul membrilor CSM); a principiilor de constituire a Colegiului de calificare şi a componenţei Colegiului disciplinar a judecătorilor (să includă majoritatea din partea profesorilor titulari în materie de drept).

Notă ADEPT: Practic, noua lege, iniţiată şi promovată în regim de urgenţă de către Preşedintele Republicii Moldova, anulează principiile reformei efectuate în baza consensului politic parlamentar, stabilit în urma alegerilor din 2005 şi reinstituie posibilităţi de control politic asupra puterii judecătoreşti prin intermediul CSM şi organele acestuia, în care majoritatea o vor deţine persoane susţinute şi promovate de alte ramuri ale puterii (executivă şi parlamentară). Statutul CSM ca organ de autoadministrare judecătorească este şi el ştirbit în această situaţie, deoarece administrarea devine “externă” şi în atare situaţii independenţa judecătorilor, care şi aşa era slab consolidată, poate redeveni o problemă majoră.

Hotărîrea pentru aprobarea Strategiei dezvoltării societăţii civile în anii 2008–2011. Documentul stabileşte priorităţile, principiile şi valorile cooperării, precum şi relaţiile dintre administraţia publică şi societatea civilă. Priorităţile strategiei includ:

Guvernul, în cooperare cu organizaţiile neguvernamentale, urmează să elaboreze şi să aprobe în termen de 4 luni un plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei, iar anual să prezinte Parlamentului un raport despre executarea prevederilor ei.

Hotărîrea privind aprobarea Strategiei Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane. Un sistem special în domeniu este necesar deoarece, cel existent nu este parte al sistemului de stat al protecţiei sociale şi statul nu poartă pentru el nici o răspundere. Strategia va constitui un instrument de bază pentru implementarea Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane.

Hotărîrea privind completarea Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Registrul monumentelor ocrotite de stat a fost completat cu obiecte construite în perioada sovietică (anii 50–80 ai sec. XX) şi evocînd anumite evenimente controversate ale istoriei: Monumentul lui Grigore Kotovski; Monumentul eroilor comsomolişti; Monumentul luptătorilor pentru puterea sovietică; Monumentul lui Serghei Lazo; Monumentul eliberatorilor de sub ocupaţia fascistă.

16–30 noiembrie 2008 2–14 februarie 2009