Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Numiri

• Deputaţii au votat numirea vicepreşedinţilor Parlamentului, Iurie Roşca şi Maria Postoico, în calitatea de membri ai Comisiei permanente pentru securitatea naţională, apărare şi ordine publică. Aceste numiri au fost făcute pentru executarea modificărilor operate în Regulamentul Parlamentului la iniţiativa PPCD conform cerinţelor înaintate la momentul alegerii Preşedintelui Republicii. Prevederile respective din Regulamentul Parlamentului stipulează că în cadrul Comisiei pentru securitate va funcţiona o subcomisie ce va exercita controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate, subcomisie condusă de un reprezentant al opoziţiei parlamentare.
• Ivan Cucu a fost numit în funcţia de avocat parlamentar la iniţiativa deputaţilor fracţiunii PCRM şi cu susţinerea altor fracţiuni de opoziţie (PPCD, PD). Numirea lui Cucu în funcţia de avocat parlamentar a fost criticată de fracţiunea AMN, fracţiune care consideră că promovarea unei persoane apropiate partidului de guvernămînt conduce la politizarea instituţiei avocaţilor parlamentari. Ivan Cucu este jurist şi deţine o experienţă de activitate în avocatură de peste 30 de ani. În perioada 2003–2005 el a deţinut funcţia de membru al Comisiei Electorale Centrale, inclusiv de vicepreşedinte al CEC.

Acte legislative

• Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2005. Cu votul a 55 de deputaţi din fracţiunea majoritară a PCRM proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2006 a fost adoptat în două lecturi. Conform indicatorilor de bază incluşi în document, pentru anul viitor se prognozează acumularea la capitolul venituri a sumei de 9,6902 miliarde lei, iar suma cheltuielilor prognozate constituie 10,0248 miliarde lei, cu un deficit bugetar de 334,6 milioane de lei.
  
  Documentul a fost votat numai de fracţiunea majoritară, fracţiune ce l-a apreciat drept realist, de perspectivă şi cu o orientare socială (cca 60% din cheltuieli au destinaţie socială). Celelalte fracţiuni şi grupuri parlamentare au criticat atît principiile de elaborare a documentului, cît şi pe autorii documentului pentru lipsa unor concepte noi de creştere economică şi de cheltuire eficientă a banilor publici. Printre obiecţiile expuse de reprezentanţii opoziţiei care au refuzat să susţină proiectul se numără:
  • formarea veniturilor în temei din taxele şi valoarea adăugată la mărfurile importate;
  • aplicarea TVA la o serie de produse importate (medicamente şi îngrăşăminte minerale);
  • majorarea impozitului pe producţie agricolă;
  • stabilirea taxelor vamale ridicate la importul tehnicii agricole şi electronice;
  • cheltuieli mari pentru instituţiile publice, organele de forţă şi de drept;
  • alocarea unor sume considerabile pentru reconstrucţia şi reutilarea unor sedii administrative şi de agrement;
  • cuantumul redus al mijloacelor financiare destinate investiţiilor în sectorul real al economiei.
  
  Unele fracţiuni de opoziţie nu au exclus însă posibilitatea votării legii bugetului în lectura finală în cazul în care propunerile şi obiecţiile pe care le-au pregătit vor fi luate în consideraţie. Mai mult decît atît, reprezentanţii fracţiunii PPCD au opinat că din punctul lor de vedere “este extrem de important dacă se va reuşi elaborarea unei versiuni finale a legii bugetului de stat, versiune care poate fi susţinută prin consens de către toţi deputaţii Parlamentului în spiritul parteneriatului politic şi al conlucrării întemeiat pe interesele întregii societăţi”.
• Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2006. Legea votată de parlamentari în prima lectură prevede la venituri şi cheltuieli suma de circa 4,5 miliarde lei, care vor fi acumulate după acelaşi principiu de “solidaritate cu contribuţii obligatorii”, spre deosebire de sistemele cumulative şi libere aplicate în ţările cu economie dezvoltată. Anul viitor angajatorii vor achita o cotă de 26% pentru contribuţia de asigurare socială din fondul de salarizare pentru persoanele angajate prin contract individual de muncă, iar angajaţii vor plăti un impozit de 3% din salariu pentru asigurarea individuală. Se mai prevede majorarea nesemnificativă, pînă la 600 de lei, a indemnizaţiilor unice la naşterea copiilor şi plata de către fiecare persoană care deţine terenuri agricole a unei taxe anuale de 480 lei.
  
  De fapt în Moldova este atestată o reducere a naşterilor şi a numărului de persoane angajate în cîmpul muncii. Potrivit acestei legi se propune reducerea fondului de susţinere a familiilor cu copii şi a fondului de compensare pentru accidente de muncă, însă cu majorarea concomitentă a fondului de şomaj. Statistica spune că în cele nouă luni ale anului 2005 sporul populaţiei este negativ, iar rata natalităţii fiind similară cu aceeaşi perioadă a anului 2004; în timp ce rata mortalităţii continuă să crească. În perioada de referinţă în Republica Moldova s-au născut 28337 de copii, în timp ce 33059 de persoane au decedat.
  
  Reprezentanţii opoziţiei au criticat proiectul de lege propus, apreciindu-l ca defectuos, nestimulator pentru tineri şi sporirea populaţiei, defavorabil pentru ţărani şi stimulatoriu în temei pentru funcţionarii care activează în sistemul respectiv. Ca şi în cazul legii bugetului de stat pentru anul viitor, fracţiunile de opoziţie au condiţionat posibilitatea susţinerii în lectura finală a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2006, de susţinerea propunerilor şi amendamentelor pe care le înaintează.
• Legea privind măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare a întreprinderilor cerealiere. Acest act legislativ a fost iniţiat încă în anul 2004 şi prevede anularea datoriilor întreprinderilor cerealiere faţă de Ministerul Finanţelor, datorii rezultate ca diferenţă de preţuri la achiziţia cerealelor procurate din contul creditelor externe şi a preţurilor existente pe piaţa internă la momentul recepţionării.
  
  În anii 1993–1996 Republica Moldova a primit împrumuturi externe de la FMI, BIRD şi Guvernul SUA, împrumuturi ce arau destinate pentru achiziţionarea unor produse cerealiere prin intermediul Programului PL-480 derulat de Guvernul SUA. Suma totală a creditelor se estimează la cca 96 milioane lei (7,61 milioane USD), iar cea mai mare parte din acestea nu au fost rambursate din cauza că condiţiile creditării agenţilor economici din domeniu au fost defectuoase: a lipsit analiza financiară prealabilă; s-a stabilit un procent ridicat; produsele livrate au fost de calitate joasă; ca urmare a deprecierii monedei naţionale după anul 1998; mai multe întreprinderi din sector sau parteneri au falimentat etc. Legea votată are menirea de a elibera de povara datoriilor întreprinderile cerealiere care încă mai activează, iar ca urmare a adoptării acesteia încasările presupuse în bugetul de stat se vor diminua cu aproape o 100 milioane lei (suma nerambursată şi dobînzile).
  
  Discutarea legii respective în Parlament a generat mai multe obiecţii şi propuneri, inclusiv referitoare la necesitatea efectuării unor controale suplimentare asupra modului de gestionare a creditelor sus-numite, atragerea la răspundere a factorilor guvernamentali care au admis survenirea consecinţelor respective şi solicitarea anulării datoriei de către Guvernul SUA. Însă toate aceste propuneri şi obiecţii nu au intrat în conţinutul documentului final.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet