Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Numiri. Imunităţi

• La şedinţa Comisiei pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică s-a luat decizia de a-l numi în fruntea subcomisiei ce va supraveghea activitatea Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) pe vicepreşedintele Parlamentului Iurie Roşca. Din componenţa subcomisiei, creată ca urmare a promovării de către PPCD a propunerilor convenite cu ocazia alegerii lui Vladimir Voronin în funcţia de Preşedinte al Moldovei, face parte şi celălalt vicespeaker, Maria Postoico, precum şi deputaţi din toate fracţiunile parlamentare.
• După refuzul celorlalte fracţiuni parlamentare să participe la proces, deputaţii fracţiunii majoritare a PCRM nu au reuşit să aprobe cererea Procurorului general privind ridicarea imunităţii colegului lor Ivan Guţu. Pentru aprobarea respectivei cereri au votat doar 51 din cei 56 de deputaţi ai PCRM, în timp ce legislaţia prevede că imunitatea poate fi ridicată cu votul secret al majorităţii deputaţilor aleşi. Conform unei decizii a Curţii Constituţionale, această majoritate constituie în Republica Moldova un număr de cel puţin 52 de deputaţi. Înainte de votarea secretă Ivan Guţu s-a declarat nevinovat şi a apreciat acţiunile procuraturii ca tardive şi contradictorii cu legislaţia în domeniu. Procedura ridicării imunităţii a fost iniţiată după ce reprezentanţii opoziţiei au solicitat informaţii despre perspectiva examinării respectivei cereri a Procurorului general, cerere depusă încă în vară, deoarece, în privinţa altor trei deputaţi din fracţiunea de opoziţie AMN, deputaţii fracţiunii PCRM au decis aprobarea cererilor de ridicare a imunităţii şi încuviinţarea prealabilă a trimiterii cauzelor penale în judecată.

Acte legislative

• Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la intrarea şi ieşirea pe teritoriul Republica Moldova. Legea prevede că evidenţa cetăţenilor străini şi a apatrizilor care vin în Republica Moldova pentru un termen de pînă la 90 de zile se va efectua prin introducerea acestora în Registrul de stat al populaţiei, la imediata trecere a frontierei.
• Legea cu privire la Cartea Roşie a Republicii Moldova. Ea va reglementa relaţiile sociale în domeniul protecţiei, utilizării şi restabilirii speciilor de plante şi animale rare sau pe cale de dispariţie incluse în Cartea Roşie, în scopul prevenirii dispariţiei unor astfel de specii şi asigurării conservării fondului genetic al acestora.
• Legea pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2005. Prin acest act legislativ a fost aprobată majorarea veniturilor bugetului cu 469 milioane lei şi au fost distribuite cheltuieli în sumă de peste 275 milioane lei. Excedentul bugetar urmează a fi utilizat pentru finanţarea realizării noii legi a salarizării în sistemul bugetar.
• Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Preţul unei poliţe de asigurare va creşte pînă la 816 lei, iar angajaţii şi angajatorii vor achita cîte 2% lunar din salariu. Legea obligă Guvernul să introducă în instituţiile medico-sanitare publice un sistem informaţional autorizat. Această măsură va spori evidenţa şi va scuti medicii de la perfectarea mai multor acte stabilite în prezent pentru evidenţa bolnavilor şi serviciilor medicale prestate.
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la protecţia concurenţei. Legea stabileşte noi reglementări referitoare la activitatea Agenţiei naţionale pentru protecţia concurenţei, statutul, drepturile şi atribuţiile acestei instituţii publice.
• Legea pentru modificarea Legii privind Curtea de Conturi. Legea introduce noi reglementări referitoare la statutul membrilor Curţii, încetarea mandatului acestora şi instituie posibilitatea efectuării unor controale la cererea oricărei fracţiuni parlamentare.
• Legea pentru modificarea Codului electoral. Legea stabileşte posibilitatea includerii în listele concurenţilor pentru alegerile din consiliile locale a cel mult 5 candidaţi supleanţi faţă de 2 candidaţi cum era stabilit în Codul electoral.
• Legea pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul Opţional al Convenţiei cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei. Protocolul prevede recunoaşterea de către statele părţi a competenţei Comitetului privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei- de a primi, analiza şi formula recomandări statelor-părţi pe baza unor comunicări, inclusiv confidenţiale, transmise de persoane sau grupuri de persoane care se consideră victime ale încălcării drepturilor stabilite de Convenţia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei.
• Legea pentru modificarea Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Legea permite ca alcoolul etilic şi producţia alcoolică confiscată de organele de control, dar corespunzătoare standardelor, să fie comercializată în calitate de materie primă agenţilor economici titulari de licenţe în domeniu.

Control parlamentar

• La prima şedinţă a subcomisiei parlamentare pentru supravegherea activităţii SIS a fost constatată necesitatea perfecţionării cadrului legislativ care reglementează statutul angajaţilor SIS şi procedura de colaborare a acestui serviciu cu structurile parlamentare abilitate cu drept de control în domeniu. La şedinţa subcomisiei a fost luată decizia ca SIS “să se concentreze asupra consecinţelor diferendului transnistrean, diferend care afectează situaţia politică şi economică, inclusiv cea energetică, a Republicii Moldova”. Membrii subcomisiei urmează să participe la una din apropiatele şedinţe ale Colegiului SIS, să efectueze vizite la sediul central şi la subdiviziunile teritoriale ale Serviciului pentru a studia situaţia în domeniul resurselor umane, înzestrării tehnice, stării sediilor, necesităţile financiare pentru asigurarea securităţii naţionale.

• Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a audiat Ministerul Afacerilor Interne la capitolul contribuţiei în realizarea Planului de acţiuni Republica Moldova — Uniunea Europeană. Raportul ministerului s-a axat pe dezvoltarea bazei normative, însă deputaţii au apreciat acest lucru ca insuficient. Parlamentarii au invocat o serie de neajunsuri în activitatea organelor poliţiei, printre care:

  • rata mare a criminalităţii din ţară;
  • luarea unor măsuri administrative cu scopul de a diminua numărul infracţiunilor înregistrate;
  • aplicarea de către colaboratorii de poliţie a torturii şi tratamentelor inumane;
  • măsuri insuficiente în combaterea traficului de persoane;
  • corupţia în cadrul sistemului şi pregătirea insuficientă a cadrelor.

  De notat că Legea cu privire la poliţie a fost adoptată în anul 1990 şi majoritatea dispoziţiilor acesteia sînt învechite, fiind necesară elaborarea unei noi legi, bazată pe principiile moderne ale activităţii serviciilor de securitate şi ordine publică. De asemenea, sondajele de opinie publică indică că în organele poliţiei este atestat unul din cele mai mari nivele ale corupţiei şi această stare de lucruri este continuă.

• Comisia pentru drepturile omului, cu invitarea reprezentanţilor societăţii civile, a audiat rapoartele unor autorităţi guvernamentale la capitolul îndeplinirii Planului de Acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004–2008. Membrii comisiei au calificat ca insuficiente măsurile întreprinse în domeniu de Ministerul Culturii şi Turismului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Ministerul Justiţiei, Compania Publică “Teleradio Moldova” şi Curtea Supremă de Justiţie. Parlamentarii au apreciat rapoartele prezentate ca superficiale, fără o prezentare reală a stării de lucruri. Responsabilii instituţiilor audiate au motivat neajunsurile prin finanţarea insuficientă a structurilor de stat, ceea ce nu permite acoperirea tuturor măsurilor indicate în Planul de Acţiuni în domeniul drepturilor omului.

• În cadrul orei Guvernului deputaţii au audiat raportul de activitate pentru 11 luni al Inspecţiei Muncii. Potrivit raportului, în cele 11 luni ale anului 2005, Inspecţia a efectuat 5700 controale în cadrul cărora au fost depistate peste 56 mii încălcări, cele mai frecvente fiind: — neachitarea salariului în cuantumul prestabilit; — utilizarea forţei de muncă fără întocmirea contratului individual de muncă sau întocmirea lor necorespunzătoare; — neperfectarea carnetelor de muncă; — nerespectarea timpului de muncă sau de odihnă; — neplata indemnizaţiilor pentru munca supra program; — măsuri organizatorice insuficiente în domeniul protecţiei muncii (lipsa examenelor medicale, lipsa condiţiilor adecvate, a echipamentului individual de protecţie, utilizarea mecanismelor ce nu au trecut reviziile tehnice necesare etc.). În anul 2005 deja s-au produs 113 accidente de muncă. Din acestea 75 au fost grave, 38 mortale (inclusiv doi minori), iar 84 de persoane au fost traumate. Sancţiunile aplicate de inspectorii muncii se cifrează la peste 400 mii lei. Deputaţii au criticat activitatea Inspecţiei Muncii, în special pentru lipsa disciplinei executorii şi a operativităţii angajaţilor, care nu întreprind măsuri efective pentru a împiedica diminuarea impozitului pe venit la sursa de plată şi ascunderea salariilor reale. De asemenea, a fost indicată lipsa conlucrării Inspecţiei Muncii cu serviciile fiscale şi organele de protecţie socială din teritoriu.

• Deputaţii au audiat un raport despre implementarea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului (ODM), raport prezentat de şeful Misiunii PNUD Moldova Bruno Pouezat şi directorul Institutului de Politici Publice (IPP), Arcadie Barbăroşie. Reprezentantul ONU a apreciat că obiectivele stabilite de guvern pînă în 2015 pot fi realizate, deşi sînt destul de ambiţioase. Pouezat a opinat că parlamentarii trebuie să asigure monitorizarea implementării obiectivelor trasate în cadrul ODM şi, în special, să monitorizeze modul de utilizare a banilor publici şi a celor proveniţi din afara ţării. Directorul IPP a declarat că majoritatea obiectivelor stipulate în raportul naţional ODM pentru Moldova nu vor fi atinse dacă se vor păstra actualele ritmuri de dezvoltare, deşi, o concluzie clară poate fi făcută mai tîrziu după o anumită perioadă de implementare.

Interpelări

• Vicepreşedintele Parlamentului Iurie Roşca a solicitat Prim-ministrului să prezinte în plenul legislativului o informaţie despre forma organizatorico-juridică actuală a ziarelor “Moldova Suverană” şi “Nezavisimaia Moldova”, după ce Guvernul şi-a retras calitatea de fondator în aceste publicaţii. De asemenea, Iurie Roşca a cerut de la şeful executivului confirmarea sau infirmarea zvonurilor că aceste ziare vor intra într-un holding pe cale de apariţie, împreună cu un post de televiziune, cîteva posturi de radio şi alte publicaţii periodice.
• Deputatul Partidului Democrat Vladimir Filat a solicitat de la Ministerul Economiei şi Comerţului prezentarea unor informaţii despre măsurile întreprinse în legătură cu apropiata aderare a României la Uniunea Europeană şi consecinţele negative iminente în legătură cu abrogarea în aceste condiţii a Acordului de liber schimb între Republica Moldova şi România.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet