Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Remanieri

• La şedinţa Parlamentului din 18 mai Dumitru Braghiş (PDSM) şi Oleg Serebrian (PSL) au fost excluşi din componenţa Biroului permanent al Parlamentului. Modificările au fost operate la propunerea fracţiunii AMN, care anterior a desemnat persoanele respective în Biroul permanent. Deşi fracţiunea AMN a solicitat numirea în locurile vacante a doi reprezentanţi proprii, în una din funcţii a fost desemnat un reprezentant al fracţiunii majoritare PCRM. Înainte de votare, cei doi foşti deputaţi AMN au declarat că se retrag singuri din Biroul permanent, dar au cerut ca funcţiile vacante să revină reprezentanţilor opoziţiei.
• La şedinţa plenară din 25 mai Dumitru Braghiş şi Oleg Serebrian au fost excluşi şi din componenţa delegaţiilor parlamentare în diverse organisme parlamentare internaţionale, de asemenea la propunerea fracţiunii AMN, din care au făcut iniţial parte. Reprezentanţii lui Dumitru Braghiş au criticat acţiunile respective ale AMN şi au lansat acuzaţii la adresa liderilor acesteia, acuzaţii respinse de vicepreşedintele fracţiunii AMN Veaceslav Untilă.
• Deputatul PDM Efim Agachi a fost numit membru al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, în locul deputatului AMN Leonid Bujor, care a fost transferat în Comisia pentru drepturile omului. Deputatul PCRM Alim Afonin a fost numit vicepreşedinte al Comisiei pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului, în locul colegului său de fracţiune Ivan Guţu. Alt deputat PCRM Elena Bodnarenco a fost numită secretar al Comisiei pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului.
• Fracţiunea PPCD a hotărît să ceară retragerea deputaţilor Valentina Cuşnir şi Zoia Jalbă din toate funcţiile deţinute în organele de lucru ale Parlamentului şi delegaţiile parlamentare, după ce ambele membre ale fracţiunii au declarat că o părăsesc, în semn de protest faţă de atitudinea “autoritară, nedemocratică şi necreştinească” a conducerii fracţiunii şi a partidului, intolerarea opiniilor separate în anumite chestiuni. Jalbă şi Cuşnir au solicitat ca numele lor să fie asociat cu PPCD doar ca deputat “neafiliat” fracţiunii. După excluderea lui Ion Neagu din partid şi din fracţiunea parlamentară şi recenta ieşire din fracţiune a celor doi deputaţi, fracţiunea PPCD va număra 8 persoane, fiind astfel devansată de fracţiunea PDM, care, datorită validării mandatului lui Efim Agachi, are deja 9 membri. Scăderea numărului de membri ai fracţiunii PPCD a constituit temei pentru ca Valentina Cuşnir să solicite revocarea lui Iurie Roşca din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului.

Acte legislative

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. Legea votată în două lecturi concomitent prevede crearea Agenţiei sportului, în calitate de structură centrală independentă, responsabilă de domeniul respectiv. Anterior, la formarea actualului cabinet de miniştri, s-a declarat că comasarea în cadrul Ministerului Educaţiei a structurilor responsabile de domeniul tineretului şi sportului constituie măsuri eficiente pentru combaterea birocraţiei, reducerea aparatului de stat, “concentrarea” contribuind la dezvoltarea uniformă a tuturor domeniilor. După un an de aplicare, conceptul se declară greşit, domeniul sportului necesitînd o atenţie “aparte”. Deputaţii fracţiunilor parlamentare de opoziţie au propus ca noua strcu8tură să preia şi administrarea în domeniul tineretului, însă această propunere nu a fost susţinută de reprezentantul Guvernului şi fracţiunea majoritară din Parlament. Notăm şi faptul că formarea noii structuri nu este prevăzută expres de Strategia reformei administraţiei publice centrale şi Planul de implementare a acesteia.

Legea privind modificarea Legii privind piaţa produselor petroliere. Documentul adoptat prevede excluderea obligaţiei înfiinţării sistemului automatizat de evidenţă a produselor petroliere. Se argumentează prin faptul că sistemul de evidenţă vamală “Asycuda World” permite evidenţa importurilor de produse petroliere şi situaţia în domeniu este mai bună ca la etapa adoptării legii ce prevedea introducerea respectivului sistem. În acelaşi timp, anterior deputaţii şi Guvernul au susţinut şi promovat decizia înfiinţării unor sisteme automatizate de evidenţă pentru produsele farmaceutice, precum şi pentru producţia alcoolică fabricate sau importate în Republica Moldova.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură. Se prevede majorarea cheltuielilor de gestionare ale asigurătorului incluse în primele de asigurare şi a cuantumului subvenţiei primelor de asigurare.

Legi privind ratificarea unor acte internaţionale. Au fost ratificate Protocolul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Ungare privind succesiunea de către Republica Moldova a tratatelor bilaterale încheiate intre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Ungara; Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Macedonia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, Protocolul la această Convenţie.

Hotărîrea privind desemnarea unei comisii responsabile de examinarea proiectelor de lege pentru modificarea articolului 24 din Constituţia Republicii Moldova. Proiectele de legi care prevăd abolirea pedepsei cu moartea în toate circumstanţele (abrogarea prevederilor constituţionale care permiteau aplicarea pedepsei cu moartea) vor fi pregătite pentru examinare de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, care a fost obligată să prezinte raportului său Parlamentului, pînă la 15 iunie 2006.

Proiectele de legi privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii unor state. Cele două proiecte adoptate în prima lectură presupun abolirea regimului de vize la intrarea în Moldova pentru cetăţenii statelor-membre ale UE, SUA, Canadei etc. Un document similar a propus şi deputatul AMN Vitalia Pavlicenco, însă examinarea acestuia a fost amînată.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Modificările propun stabilirea mecanismului de restituire a bunurilor confiscate de la persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate, precum şi acordarea compensaţiilor echitabile pentru bunurile care nu pot fi restituite. Majoritatea cheltuielilor legate de implementarea legii urmează a fi suportate din bugetele locale, dar Guvernul intenţionează să asigure transferarea anuală în conturile autorităţilor locale a sumelor necesare în acest scop. Suma totală a implementării legii nu este anunţată oficial, dar anterior se estimase cifra de peste un miliard lei (circa 75 milioane dolari SUA). Pînă în prezent Republica Moldova a fost sancţionată de cîteva ori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru faptul nerestituirii averii persoanelor represate. Reprezentanţii fracţiunilor de opoziţie au susţinut proiectul, dar au invocat necesitatea perfecţionării lui, fapt pentru care vor prezenta amendamente.

Proiectul legii pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Banca Naţionala a Moldovei. Se propun mai multe modificări tehnice şi de conţinut, printre cele mai esenţiale fiind interzicerea creditării statului şi stabilirea în calitate de obiectiv fundamental — asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Aceste prevederi derivă din memorandumul semnat de Guvernul Moldovei cu FMI, dar mecanismul şi mijloacele de menţinere a preţurilor nu sînt clar determinate, fapt care a generat criticile deputaţilor din opoziţie. Obiecţii din partea deputaţilor au provocat şi propunerile de a acorda imunitate membrilor Consiliului de Administraţie al BNM, obligaţia obţinerii avizului BNM pentru toate actele normative care vizează domeniile în care Banca are atribuţii; mecanismul auditului extern.

Proiectul legii privind medierea în cauzele penale. Documentul adoptat în prima lectură propune acceptarea în cadrul sistemului de drept penal a instituţiei medierii — modalitate facultativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi confidenţialitate. Părţile într-un proces penal ar putea recurge la mediere doar în mod voluntar.

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997–1998 (nr.1585). Documentul adoptat în prima lectură propune modificarea listelor de obiecte supuse privatizării, prin substituirea lor cu listele noi propuse de Guvern. În lista propusă de Guvern au intrat asemenea obiecte importante ca: SA “Moldtelecom”, S.A. “Aroma”, S.A. “Barza Albă”, Î.S. “Giuvaer”, S.A. “Reţelele Electrice de Distribuţie «Nord» şi «Nord-Vest»”, Î.S. Hotelul “DACIA”, cotele de acţiuni ale statului în S.A. “TUTUN-CTC”, B.C. “EuroCreditBank” S.A., Î.M. “JOLLY-ALON” S.A., S.A. “Floare-Carpet”, S.A. “Zorile” etc.

Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Ministerul Justiţiei a răspuns interpelării deputatului Vitalia Pavlicenco referitor la finanţarea necorespunzătoare a justiţiei în Moldova, calificînd drept incomplet studiul efectuat în domeniu de organizaţii neguvernamentale. Conform Ministerului Justiţiei, suma alocată din bugetul de stat instanţelor de judecată şi altor organe ce contribuie la înfăptuirea justiţiei este în cuantum ce corespunde standardelor internaţionale în domeniu. Autorul interpelării a calificat poziţia Ministerului ca tranşantă, lipsită de verticalitate în promovarea intereselor justiţiei independente.

Ministerul Economiei şi Comerţului a informat despre situaţia în domeniul relaţiilor de import-export. Conform informaţiei prezentate, în anul 2005 a fost înregistrat un sold negativ al balanţei comerciale în sumă de 1,2 miliarde dolari SUA. Principalele exporturi au fost realizate în Federaţia Rusă — 30%, Italia — 12%, România — 10%. La importuri principalii parteneri comerciali au fost: Ucraina — 20%; Federaţia Rusă — 12%, România — 11%. Cel mai mare deficit al balanţei comerciale a fost realizat în raport cu Ucraina, România şi Germania. În primul trimestru al anului 2006 s-a înregistrat un sold negativ în creştere cu 50% faţă aceeaşi perioadă a anului 2005. În structura importurilor mai mult de 63% sînt mărfuri care nu pot fi substituite în Republica Moldova (resurse petroliere, energetice, maşini şi utilaje). Încasările din exterior contrabalansează situaţia în domeniu şi permit menţinerea situaţiei în limitele estimate.

Întrebări. Interpelări

• Deputatul AMN Alexandru Lipcan a invocat comiterea de către Preşedintele judecătoriei sectorului Centru din mun.Chişinău Lidia Vasilevici a încălcărilor în procesul de judecată al unor persoane (condamnarea la privaţiune de liberate într-o cauză în care procurorul a renunţat la învinure). Acţiunile ilegale ar fi fost confirmate prin anularea de către Curtea de Apel a sentinţei de condamnare emisă de Vasilevici şi eliberarea din detenţie a persoanelor acuzate. Deputatul Lipcan solicită Procuraturii generale şi Consiliului Superior al Magistraturii să examineze acţiunile judecătorului şi să se pronunţe asupra faptului prezenţei componentei de infracţiune în cadrul acestora.
• Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a adresat medicului sanitar principal de stat al Moldovei interpelări prin care solicită efectuarea expertizelor şi verificarea calităţii producţiei agroalimentare importate în Moldova din Federaţia Rusă, răspunzînd în acest mod blocajelor şi atitudinii “neprietenoase” a autorităţilor ruseşti faţă de mărfurile produse în Republica Moldova. Răspunzînd solicitării lui Susarenco, medicul sanitar principal de stat Ion Băhnărel a afirmat că autorităţile Moldovei au întreprins măsuri “interne şi externe” legate de problema accesului mărfurilor autohtone pe piaţa rusă şi a mărfurilor ruseşti pe piaţa Moldovei. Potrivit lui Băhnărel, controalele efectuate anterior s-au soldat cu aplicarea unor amenzi şi interdicţii, dar acestea au caracter individualizat, o decizie generală de interzicere totală a importului unui anumit tip de producţie dintr-o ţară ar putea fi luată numai de către Guvern, în situaţii deosebite.
• Deputatul Ştefan Secăreanu a apreciat drept “sfidare a Parlamentului şi a deputaţilor” lipsa de răspuns din partea lui Victor Ţvircun, ministrul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, în problema conflictului declanşat de schimbarea denumirii liceului “Gheorghe Asachi” din mun.Chişinău. Secăreanu a cerut Procurorului General să examineze posibilitatea tragerii la răspundere a ministrului Victor Ţvircun, pentru nerespectarea prevederilor Legii despre statutul deputatului în Parlament. Timp de 3 săptămîni, Ţvircun nu a răspuns solicitării Preşedintelui Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, fapt care l-a determinat pe Secăreanu să readreseze interpelarea Primului-ministru.
• Deputatul Igor Clipii a solicitat Ministerului Afacerilor Interne informaţii despre legalitatea admiterii circulaţiei pe teritoriul Republicii Moldova a automobilelor înmatriculate de autorităţile transnistrene, fără achitarea în buget a taxelor de import corespunzătoare. Într-o altă interpelare Clipii solicită Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene informaţii despre neexaminarea de către autorităţile abilitate a cererii senatorului român Ilie Ilaşcu privind redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova, solicitare adresată de Ilaşcu autorităţilor consulare ale Moldovei la Bucureşti în noiembrie 2005.
• Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat directorului general al Serviciului Vamal să argumenteze legalitatea deciziei care prevede efectuarea devamării tehnicii de uz casnic importată în Moldova doar la Vama “Aeroport”, fiind interzisă efectuarea procedurilor respective la orice alt punct vamal teritorial.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet