Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Acte legislative

• Legea privind anularea majorărilor de întîrziere şi amenzilor. Documentul are scopul declarat de a stimula contribuabilii să efectueze plăţile la bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi fondurile obligatorii de asistenţă medicală. Conform textului adoptat, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, se anulează 100% din majorarea de întîrziere şi 100% din amenda contribuabilului care, la situaţia din 31 decembrie 2006, nu va avea înregistrate restanţe în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat. Opoziţia parlamentară a criticat respectivul document, remarcînd ineficienţa măsurilor respective (restanţele la buget rămîn a fi mari în pofida unor reglementări similare adoptate anterior), afectarea principiului legalităţii şi stabilităţii (contribuabilii de bună credinţă au achitat anterior penalităţi şi majorări de întîrziere, cei culpabili nu simt efectul sancţiunilor pentru nerespectarea legii).
• Legea pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006. Cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele sînt majorate la general cu 361 milioane de lei (3,4%), deficitul va creşte cu 203 milioane lei. Modificarea este determinată de executarea scontată a veniturilor şi implicarea la finanţarea cheltuielilor bugetare a unei părţi din soldurile de mijloace băneşti la conturile bugetului de stat de la începutul anului. Cheltuieli suplimentare importante vizează:
  • mijloace pentru salarizarea deputaţilor şi funcţionarilor Parlamentului, ai Guvernului şi unor instituţii subordonate (6,4 milioane lei);
  • compensarea cheltuielilor suportate de către Î.S. “Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale pentru documentarea gratuită a cetăţenilor din Transnistria, care şi-au confirmat cetăţenia Republicii Moldova (850 mii lei);
  • reparaţii capitale şi întreţinerea curentă (alocaţiile se majorează cu 70,6 milioane lei, dintre care investiţii capitale doar 4,8 milioane lei);
  • majorarea fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, cu 21174,8 mii lei (o mare parte pentru mun.Chişinău);
  • 250 milioane de lei sînt alocate pentru majorarea capitalului statutar al Băncii Naţionale a Moldovei (pentru ca capitalul statutar al băncii centrale să crească dinamic, proporţional cu mărimea bilanţului contabil al băncii).
  
  Anumite cheltuieli sînt reduse din contul realizării unor proiecte declarate anterior ca prioritare: de la realizarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale şi a Strategiei naţionale de edificare a societăţii informaţionale “Moldova Electronică” se retrag 4 milioane de lei, în legătură cu trecerea procedurilor de reorganizare pe anul 2007.
• Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007. În lectura a doua proiectul a fost completat cu o serie de amendamente ale deputaţilor şi fracţiunilor parlamentare. Suma generală a veniturilor şi cheltuielilor nu a suferit modificări.
• Legea pentru modificarea Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Este permisă primirea, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, a obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase a căror valoare nu depăşeşte suma de 200 euro şi dacă acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie.
• Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiuni ilicite ale organelor de drept). Sînt perfecţionate reglementările existente în Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, precum şi dispoziţiile corespunzătoare ale Codului de procedură penală. Legea de modificare precizează cazurile, modul şi condiţiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat.
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Legea a fost completată cu reglementări noi referitoare la: — obligaţiunile monetare; — formarea capitalului BNM (capitalul statutar şi conturi de rezervă); — repartizarea profitului şi acoperirea pierderilor (la finele anului financiar profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în proporţie de 50% pentru majorarea capitalului statutar). Deputaţi de opoziţie au opinat că majorarea continuă a capitalului statutar al BNM nu este eficientă din punct de vedere economic.
• Legea privind completarea articolului 11 din Legea ocrotirii sănătăţii. Sînt stabilite facilităţi pentru absolvenţii studiilor postuniversitare de rezidenţiat şi ai învăţămîntului mediu medical care se angajează conform repartizării în localităţile rurale în primii 3 ani de activitate: — locuinţă gratuită sau restituirea cheltuielilor pentru închirierea locuinţei; — indemnizaţie bănească unică în mărime de 30 mii lei pentru medici şi 24 mii pentru personalul medical mediu (achitată în rate periodice); — compensarea lunară pentru energia electrică consumată, compensare anuală pentru lemne şi cărbuni. Pentru a beneficia de facilităţile prevăzute, tinerii specialişti vor încheia cu administraţia instituţiei medico-sanitare în care au fost repartizaţi un contract individual de muncă şi vor fi obligaţi să activeze 3 ani în instituţiile medico-sanitare în care au fost repartizaţi. În cazul concedierii la cerere sau pentru fapte imputabile pînă la expirarea termenului, tînărul specialist va restitui sumele achitate pînă la data concedierii.
• Legea pentru completarea unor acte legislative (mijloace tehnice de interceptare a comunicaţiilor). Sînt efectuate modificări în Legea privind activitatea operativă de investigaţii şi Legea telecomunicaţiilor, în scopul reglementării procedurilor de dotare tehnică pentru interceptarea comunicaţiilor din sfera telefoniei mobile, a comunicaţiilor electronice. Agenţii economici vor crea serviciilor speciale un şir de facilităţi pentru activitatea respectivă, iar aceste servicii urmează să-şi desfăşoare activitatea în corespundere cu garanţiile fundamentale ale drepturilor omului. În acelaşi timp, legislaţia conexă nu a fost modificată plenar, solicitîndu-se doar Guvernului să iniţieze procedura legislativă pentru abilitarea procuraturii cu atribuţii plenare de supraveghere în domeniu. Notăm că examinarea legii în prima lectură a provocat discuţii controversate, opoziţia parlamentară apreciind respectivul document ca abuziv, în stare să limiteze drepturile fundamentale ale persoanei şi să prejudicieze interesele agenţilor economici ce desfăşoară activităţi în domeniu. O recentă expertiză a Consiliului Europei asupra respectivului proiect de lege indică asupra faptului că “o analiză mai detaliată a cadrului juridic general de utilizare a măsurilor speciale de investigaţii în Moldova găseşte un şir de deficienţe generale (structurale) şi specifice rămase; deficienţe pe care amendamentele propuse nu le abordează în mod satisfăcător. Reglementarea existentă (şi cea propusă) a măsurilor speciale de investigaţii în Moldova încă nu corespund standardelor europene stabilite.” (http://www.parlament.md).
• Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (legislaţia privind pensiile de asigurări sociale de stat). Iniţial se propunea şi revizuirea legilor care stabileau condiţiile de pensionare şi plată a pensiilor pentru judecători şi procurori, situaţie care diminua protecţia socială a acestor categorii de funcţionari şi astfel venea în contradicţie cu practica internaţională, unele hotărîri anterioare ale Curţii Constituţionale. Majoritatea parlamentară nu a acceptat includerea unor prevederi exprese care ar obliga la recalcularea pensiilor pentru magistraţi concomitent cu majorarea salariilor pentru categoriile respective, astfel cum se procedează actualmente în cazul deputaţilor, a membrilor Guvernului şi altor demnitari politici.
• Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (asigurarea medicală a străinilor). Legea obligă cetăţenii străini şi apatrizii să obţină asigurare medicală, pe întreaga perioadă de şedere pe teritoriul Republicii Moldova.
• Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale. S-a decis:
  1. aderarea Republicii Moldova la Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării şi la Acordul referitor la aplicarea părţii a XI-a a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării. Din proiectul înaintat de Guvern a fost exclusă declaraţia conform căreia, se propunea ca Republica Moldova să afirme “dreptul statelor riverane de a adopta măsuri pentru protecţia intereselor de securitate, inclusiv dreptul de a adopta reglementări naţionale”. Excluderea este motivată prin aceea că Republica Moldova oricum respectă dreptul internaţional;
  2. ratificarea Acordului intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind unele aspecte ale serviciilor aeriene;
  3. acceptarea amendamentelor la articolele 25 şi 26 din Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale.
• Proiectul legii pentru modificarea Codului de procedură penală. Proiectul adoptat în prima lectură propune excluderea interdicţiilor de aplicare a măsurii asiguratorii “cauţiunea” pentru infracţiunile intenţionate pentru care legea prevede o pedeapsă care nu depăşeşte 10 ani închisoare. Promovarea proiectului a fost dictată de emiterea unei decizii a CEDO (Cazul Boicenco), care a indicat asupra necorespunderii tratamentelor aplicate de autorităţile moldoveneşti cu garanţiile fundamentale în domeniul drepturilor omului. În legătură cu proiectul respectiv, deputatul PDM Vladimir Filat a prezentat o declaraţie, prin care solicitat necesitatea abordării la general a problemei respectării drepturilor omului de către autorităţile Moldovei, în special referitor la aplicarea măsurilor preventive şi a tratamentelor inumane faţă de persoanele anchetate penal.
• Proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2007. Documentul votat în prima lectură prevede venituri şi cheltuieli în sumă de 1 miliard 937 milioane lei (faţă de 1 miliard 527 milioane lei în 2006). Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în sumă fixă în valoare absolută se propune în mărime de 1209,00 lei. Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în procente la salariu şi la alte recompense pentru categoriile de plătitori se stabileşte în mărime de 5% (2,5% pentru angajator şi 2,5% pentru angajat), fiind astfel mai mare cu 1 la sută.
• Proiecte de legi pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (cu scopul declarat al stimulării consolidării terenurilor). Proiectele adoptate în prima lectură propun modificarea Legii taxei de stat (stabilirea plăţii taxei pentru autentificarea contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole proprietate publică şi privată în mărime de 5 lei, stabilirea unor scutiri pentru moştenirea terenurilor incluse în proiecte de consolidare) şi a Legii cu privire la metodologia calculării plăţii pentru servicii notariale (cuantumul plăţii pentru autentificarea tranzacţiilor evaluabile cu bunurile imobile în proporţie de 0,1% din valoarea tranzacţiei, însă nu mai puţin de 120 lei; stabilirea plăţii pentru autentificarea tranzacţiei de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole din extravilanul localităţilor rurale efectuate în scopul consolidării în mărime de 60 de lei."; scutirea de plată pentru autentificarea contractelor de schimb al terenurilor agricole în scopul consolidării." etc.). Reprezentanţii opoziţiei parlamentare au criticat dur proiectul propus, invocînd informaţii despre existenţa unor interese corporative pentru promovarea acestuia, inclusiv din partea unor structuri economice afiliate guvernării.
• Proiectul legii privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate. Documentul propune reglementarea statutului juridic al ofiţerului din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova şi modul de îndeplinire a serviciului special prin contract în cadrul SIS. Necesitatea reglementărilor noi în domeniu derivă şi din planul de angajamente asumate în faşa Consiliului Europei (reformarea serviciilor speciale).
• Proiectul legii cu privire la locuinţe. Se propune reglementarea raporturilor privind: — apariţia, exercitarea, schimbarea, stingerea dreptului de posesie, folosire, dispunere de locuinţe din fondul locativ; — evidenţa fondului locativ; — folosirea locuinţelor din fondul locativ privat şi alte tipuri de fonduri locative în baza contractului de locaţiune sau a altor temeiuri legale; — reconstrucţia fondului locativ; — asigurarea integrităţii, deservirii tehnice şi reparaţiei fondului locativ; — achitarea plăţii pentru folosirea locuinţei şi pentru serviciile locativ-comunale prestate; — evacuarea cetăţenilor din fondul locativ etc.
• Proiectul legii cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare. Documentul propune reglementarea disciplinei militare, a obligaţiilor militarilor pentru menţinerea şi respectarea ei, tipurile de recompense, de pedepse disciplinare, drepturile comandanţilor (şefilor) de a le aplica, modul de depunere şi de examinare a propunerilor, cererilor şi reclamaţiilor militarilor.
• Proiectul de lege privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Legea defineşte regiunile de dezvoltare funcţionale pe teritoriul Republicii Moldova, modul de cooperare interregională, cadrul instituţional, instrumentele specifice politicii pentru dezvoltarea regională, şi determină resursele necesare creării si funcţionarii regiunilor de dezvoltare regională în Republica Moldova. Regiunile preconizate sînt: Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia, Municipiul Chişinău şi Transnistria.

Control parlamentar. Declaraţii

Întrebări. Interpelări

Deputatul Vitalia Pavlicenco a solicitat explicaţii referitor la legalitatea scrisorii circulare a procuraturii generale privind controlul de către procuraturile teritoriale a activităţii şi surselor de finanţare a organizaţiilor neguvernamentale. Prin altă întrebare adresată Consiliului Superior al Magistraturii, Pavlicenco a solicitat să se evalueze legalitatea unei decizii a Curţii Supreme de Justiţie, prin care s-a revenit asupra unei hotărîri definitive şi irevocabile emise de aceeaşi instanţă cu mai mulţi ani în urmă.

Deputatul AMN Vasile Grozav a invocat abuzuri comise în procesul de punere în aplicare a modificărilor ce vizează interzicerea desfăşurării unor activităţi pe bază de patentă de întreprinzător şi a solicitat Guvernului informaţii ample despre măsurile întreprinse în domeniu.

Deputatul PCRM Ludmila Borgula a cerut Primului-ministru informaţii despre utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a deşeurilor medicale şi biologice.

Deputatul PSL Igor Klipii a cerut Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene explicaţii privind scandalul diplomatic generat de lipsa temeiului convocării la MAEIE a Ambasadorului României în Republica Moldova, căruia i s-a atenţionat asupra comportamentului unor persoane ce nu reprezintă instituţii publice ale statului vecin.

Deputatul PDS Dumitru Braghiş a solicitat Preşedintelui Republicii Moldova să prezinte informaţii despre înţelegerile cu Preşedintele Federaţiei Ruse, avute în cadrul summit-ului CSI de la Minsk.

Deputatul PPCD Ion Varta a solicitat Guvernului să prezinte informaţii despre măsurile luate pentru reducerea preţului la cărbune şi pentru soluţionarea problemei aprovizionării cetăţenilor şi instituţiilor cu cărbune în sezonul rece al anului.

Deputatul PDM Valentina Buliga a solicitat ministerelor responsabile de domeniul social şi sistemul de sănătate publică, să prezinte informaţii despre colaborarea lor cu organizaţiile societăţii civile, încheierea acordurilor de colaborare între aceste structuri.

Deputatul Valentina Cuşnir a solicitat Guvernului să prezinte o informaţie despre eficienţa staţiilor tehnologice de maşini şi tractoare înfiinţate în ultimii ani. Cuşnir a invocat cazuri de falimentare şi închidere a unor asemenea întreprinderi, din cauza administrării ineficiente.

Deputatul PSL Igor Klipii a propus Parlamentului şi conducerii acestuia să ia atitudine faţă de situaţia combaterii corupţiei, invocînd unele acuzaţii aduse la adresa parlamentarilor de către Preşedintele Republicii Moldova, şi faptul că sondajele de opinie indică că respondenţii îl percep pe şeful statului ca fiind corupt. Solicitării lui Klipii nu i s-a dat curs.

Declaraţii

Liderul AMN Serafim Urechean a prezentat o declaraţie despre implementarea neadecvată a planului de acţiuni UE-RM, invocînd neajunsurile constatate în recentul raport la temă al Comisiei Europene. Fracţiunea AMN a prezentat şi o declaraţie prin care a calificat drept neconstituţional comportamentul Preşedintelui Republicii Moldova, prin atitudinea expusă la conferinţa naţională consacrată combaterii corupţiei, în cadrul căreia Vladimir Voronin a calificat ca cele mai afectate de corupţie justiţia, sectorul asociativ, cultele religioase, parlamentarii evitînd abordarea concretă a acţiunilor împotriva “marii corupţii”.

Deputatul Vitalia Pavlicenco a enunţat o declaraţie consacrată Zilei mondiale a luptei împotriva corupţiei, invocînd că adoptarea de către parlament a unor modificări referitoare la scutirea de taxe pentru operaţiunile cu terenuri agricole şi imobile denotă interese lobbyste şi corupţionale ale unor reprezentanţi ai guvernării.

Deputatul PSL Oleg Serebrian a prezentat o declaraţie consacrată relaţiilor Republicii Moldova cu România, în perspectiva apropiatei integrări a statului vecin în Uniunea Europeană. Alt deputat PSL, Igor Klipii, a prezentat o declaraţie prin care critică atitudinea guvernării faţă de audiovizualul municipal, intenţiile de privatizare a postului de televiziune Euro TV şi a celui de radio Antena C. În declaraţie se constată că argumentele invocate pentru respectivele acţiuni nu sînt concludente, iar reformele sînt promovate subiectiv, în scopuri politice.

Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a prezentat o declaraţie referitoare la audiovizualul public, generată de intenţia majorităţii parlamentare de a anula prevederile Regulamentului Parlamentului care obligă la transmiterea în direct a şedinţelor plenare ale legislativului şi de deciziile consiliului municipal Chişinău de a privatiza posturile municipale radio şi tv. Susarenco califică respectivele acţiuni drept politice, întreprinse cu scopul de a limita informarea opiniei publice despre situaţia reală din ţară. De asemenea, deputatul a amintit că reorganizarea presei şi audiovizualului de stat au făcut parte din cele zece condiţii înaintate de PPCD la momentul alegerii lui Vladimir Voronin în funcţia de şef al statului.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet