Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 16–31 decembrie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #87 |

Numiri

Parlamentul a numit membrii Consiliului de observatori al IPNA Compania “Teleradio-Moldova”, pentru fiecare candidat selectat de Comisia parlamentară de profil votînd cel puţin 3/5 din numărul deputaţilor aleşi. Au fost desemnaţi: Ludmila Barbus (pe 3 ani); Alexandru Burean (2 ani); Viorel Cibotaru (2 ani); Veaceslav Ioniţă (2 ani); Anatol Dubrovschi (3 ani); Boris Focşa (4 ani); Victoria Musteaţă (3 ani); Igor Munteanu (4 ani); Mariana Şlopac (4 ani). Consiliul de Observatori are şi următoarele atribuţii:

Acte legislative

Bilanţurile activităţii

Totaluri făcute de fracţiunile parlamentare

Eugenia Ostapciuc, preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, a declarat că Parlamentul a adoptat un şir de acte legislative de importanţă majoră, remarcînd aparte Legea Bugetului de stat pentru anul 2007. Ostapciuc a recunsocut că deputaţii au aprobat şi unele acte legislative cu un “oarecare impact negativ asupra unor categorii de populaţie”, dar implementarea acestora va conduce pe viitor la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.

Liderul AMN Serafim Urechean a remarcat în discursul său că alte forţe parlamentare de opoziţie evită critica guvernării, iar Preşedintele ţării a refuzat participarea la şedinţa plenară festivă. Urechean consideră că tendinţele salvatoare înregistrate la finele anului se datorează nu atît eforturilor Guvernării, cît cetăţenilor ţării, precum şi partenerilor externi, organismelor internaţionale care susţin Republica Moldova.

Valentina Buliga, reprezentant al fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova, a apreciat activitatea legislativului ca fiind una productivă, cu toate că, uneori, opoziţia nu este auzită de majoritate. PDM va pleda pentru abordare constructivă a problemelor din relaţiile putere-opoziţie, apreciind ca ineficiente măsurile de boicotare sau critică dură.

Iurie Roşca, preşedintele PPCD, a remarcat în discursul său principalele două realizări: stabilitatea politică şi parteneriatul dintre Putere şi Opoziţie. PPCD a înţeles şi mai bine, că toate dificultăţile de ordin economic şi social trebuie abordate constructiv, pentru ca să-şi găsească soluţii practice şi durabile. Roşca a menţionat că este pentru prima dată în 15 ani de independenţă cînd Puterea şi Opoziţia au votat solidar Legea Bugetului de stat, care a inclus majoritatea propunerilor şi amendamentelor PPCD. A mai fost remarcată şi colaborarea în implementarea Codului audiovizualului, modificarea legislaţiei din domeniul autonomiei locale, perfecţionarea Regulamentului Parlamentului, adoptarea în prima lectură a unei noi legi despre partidele politice. PPCD mai afirmă că sprijinul financiar considerabil acordat de instituţiile şi statele donatoare se constituie o reuşită a politicii interne şi externe, este determinat de “atmosfera de conlucrare şi stabilitate politică datorată parteneriatului dintre Putere şi Opoziţie”.

Totalurile făcute de spicher

Marian Lupu a relevat în discursul rostit parametrii cantitativi: în cadrul celor 27 şedinţe plenare din sesiunea de toamnă au fost adoptate 168 de acte legislative, dintre care 22 legi noi). Printre documentele mai importante sînt enunţate:

La capitolul realizarea Programului calendaristic de acţiuni legislative, ce derivă din obligaţiunile ţării de membru al Consiliului Europei, au fost înscrise modificări vizînd reforma judiciară (adoptarea Legii privind statutul ofiţerului de urmărire penală şi a Legii cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală), consolidarea autonomiei locale (pachetul conţinînd Legea cu privire la descentralizarea administrativă; Legea administraţiei publice locale în redacţie nouă şi Legea pentru modificarea Legii finanţelor publice locale, Legea privind dezvoltarea regională), modificările şi completările în Regulamentul Parlamentului, adoptarea în prima lectură a Legii cu privire la partidele politice. Pe parcursul anului, Programul legislativ a fost îndeplinit parţial, din cauza că Guvernul nu a prezentat un şir de proiecte incluse în program, situaţie care provoacă îngrijoarea deputaţilor şi necesită o abordare mai serioasă, mai ales sub aspectul armonizării leislaţiei cu Acquis-ul comunitar.

Preşedintele Parlamentului consideră că pe viitor trebuie să se acorde o atenţie mai mare exercitării funcţiei de control parlamentar, în acest sens fiind necesare noi instrumente. La capitolul perspectivelor, este enunţată demararea unor proiecte de analiză a impactului socio-economic al legislaţiei, diagnosticarea aplicabilităţii acesteia.