Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului în perioada 16–29 februarie 2008

Numiri. Demisii

Curtea Constituţională a validat mandatul deputatului PCRM Oleg Turea, care era înscris în lista candidaţilor sub numărul 72. Turea este profesor de muncă şi va face parte din Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, tineret sport şi mass-media.

Deputatul PCRM Vladimir Dragomir a fost numit preşedinte al Comisiei permanente pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, tineret sport şi mass-media, iar alt deputat PCRM, Petru Gozun, este numit vicepreşedinte ale aceleiaşi comisii permanente.

Dumitru Godoroja, deputat PSDM va face parte din Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi.

Deputatul PCRM Nicolae Bondarciuc, preşedintele Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe a fost ales membru al Biroului permanent al Parlamentului. Anterior locul respectiv îl deţinea Victor Stepaniuc.

Acte legislative

Legea cu privire la întruniri. Documentul era una din restanţele pe care Moldova le avea în lista obligaţiilor asumate faţă de Consiliul Europei şi în Planul de Acţiuni RM-UE. Potrivit noii legi, organizatorii vor trebui doar să informeze administraţia publică locală despre locul şi timpul desfăşurării întrunirii, iar autorităţile publice locale nu vor avea dreptul de a decide asupra oportunităţii de desfăşurare a întrunirilor, posedînd doar dreptul de a recomanda modificarea locului sau timpului întrunirii, însă decizia finală o vor lua organizatorii. Sînt păstrate posibilităţi de limitare a unor întruniri doar în scopul apărării unor interese generale şi comune ale societăţii.

Codul de conduita a funcţionarului public. Documentul stabileşte standarde profesionale în serviciul public, pentru a contribui la sporirea calităţii serviciilor publice, la asigurarea unei administrări mai bune în realizarea interesului public, în scopul prevenirii şi eliminării birocraţiei şi a corupţiei din administraţia publică. Normele de conduită sînt obligatorii pentru toţi funcţionarii publici şi încălcarea lor constituie abatere disciplinară căreia i se aplică dispoziţiile legislaţiei cu privire la serviciul public şi ale legislaţiei muncii.

Comentariu ADEPT: În opinia unor experţi, înainte de promovarea respectivei legi, era necesară o coordonare a prevederilor acestui proiect cu prevederile proiectelor corelative: cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei; cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, cu privire la conflictul de interese. Textul documentului conţine formulări ambigui, lipsesc proceduri administrative clare, răspunderea funcţionarilor publici este reglementată defectuos. Unele reglementări incluse vor putea diminua transparenţa activităţii autorităţilor publice, iar obligaţia loialităţii funcţionarului în primul rînd faţă de interesele cetăţenilor nu este prescrisă adecvat.

Legea cu privire la protecţia mărcilor. Sînt reglementate raporturile ce apar în procesul înregistrării, protecţiei juridice şi utilizării mărcilor, fiind astfel creat şi cadrul necesar aplicării unor reglementări comunitare în domeniu.

Legea cu privire la arbitraj. Este reglementat modul de constituire, organizare şi funcţionare a arbitrajului, instituţie care poate decide asupra unui litigiu apărut din raporturile de drept civil. Arbitrajul reprezintă o cale alternativă de soluţionare a litigiilor atît de către arbitrii numiţi în fiecare caz aparte (arbitraj ad-hoc), cît şi de instituţiile permanente de arbitraj.

Legea cu privire la arbitrajul comercial internaţional. Respectiva lege Prezenta lege rezultă din recunoaşterea utilităţii arbitrajului comercial internaţional, ca metodă alternativă de soluţionare a litigiilor din sfera comerţului internaţional.

Legi pentru ratificarea (aderarea) unor acte internaţionale în domeniul poştei:

Hotărîrea cu privire la declararea anului 2008 Anul Ion Druţă. În legătură cu jubileul de 80 de ani din ziua naşterii scriitorului (3 septembrie 2008), Parlamentul a obligat Guvernul să elaboreze şi aprobe Programul de manifestări cultural-artistice consacrate Anului Ion Druţă. Mijloacelor de informare în masă li se recomandă să desfăşoare campanie de reflectare a evenimentelor legate de Anul Ion Druţă.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Codului Electoral. Conform propunerilor votate în prima lectură: membri ai CEC vor putea deveni, pe viitor, doar persoanele care au o vechime de cel puţin 10 ani în domeniul juridic; în cazul în care votarea nu va putea fi desfăşurată din cauza dezordinilor în masă sau a altor circumstanţe neprevăzute, procesul de votare va fi considerat suspendat pe un termen de pînă la două săptămîni ş.a.

Proiectul legii pentru modificarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern. Documentul propune desfiinţarea Ministerul Industriei şi Infrastructurii, cu transmiterea funcţiilor respective către Ministerul Economiei şi Comerţului. Modificările ar contribui la optimizarea numărului organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, va exclude dublările de funcţii între acestea.

Comentariu ADEPT: În legătură cu decizia de dizolvare a Ministerului Industriei şi Infrastructurii, observatorii remarcă faptul, că noul program al PCRM prevede drept sarcină principală în modernizarea Republicii Moldova “trecerea hotărîtă de la economia agrară şi de la capitalismul birocratic-nomenclaturist la societatea postindustrială…”.

Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Majoritatea parlamentară a refuzat mai multe audieri propuse de opoziţie:

Întrebări. Interpelări

Iurie Roşca, vicespicherul Parlamentului, a cerut executivului să prezinte un raport privind condiţiile în care Comisia Europeană a decis să ridice interdicţia de circulaţie în spaţiul UE a pretinsului spicher transnistrean, Evgheni Şevciuk. Într-o altă interpelare-declaraţie, Iurie Roşca a reiterat acuzaţiile dintr-o declaraţie anterioară a Fracţiunii PPCD la adresa lui Vladimir Filat şi a PLDM, solicitînd organelor de anchetă şi de investigaţii operative informaţii despre sursa finanţării respectivei formaţiuni politice.

Deputatul PDM Valentina Buliga a cerut informaţii despre funcţionarea staţiunilor tehnologice de maşini, crearea cărora a fost promovată activ de guvernare, dar care în prezent prestează agricultorilor servicii la preţuri ridicate.

Deputatul PNL Anatol Ţaranu a solicitat MAEIE informaţii despre politica de cadre în diplomaţia moldovenească, invocînd în acest sens şi recenta rechemare din funcţie a Reprezentatului Moldovei la ONU, Alexei Tulbure.

Deputatul Vladimir Filat a cerut Guvernului informaţii despre măsurile întreprinse pentru protecţia vieţii private, în condiţiile cînd mijloace tehnice de interceptare pot fi achiziţionate uşor de orice interesat.

Deputatul AMN Gheorghe Susarenco doreşte clarificarea situaţiei Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, sumele acumulate de această structură şi modul de utilizare a acestora.

Igor Clipii a cerut Ministerului Dezvoltării Informaţionale să prezinte informaţii despre paşapoartele biometrice, proiectul lansat recent de MDI fiind estimat la circa 4,5 mln dolari SUA.

Oleg Serebrian deţine informaţii despre dispariţia unor fonduri ale Muzeului Naţional de Artă şi solicită clarificarea situaţiei în domeniu. Totodată, Serebrian cere determinarea listei adaosurilor alimentare interzise pentru utilizare.

Declaraţii

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat cu votul marii majorităţi a deputaţilor (88) o Declaraţie întitulată “cu privire la proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo”. În Declaraţie se exprimă profunda îngrijorare în legătură cu adoptarea la 17 februarie de către autorităţile provinciei Kosovo a declaraţiei de independenţă. Deputaţii moldoveni au calificat declararea independenţei Kosovo drept gravă încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Serbiei, a normelor de drept internaţional, a Statutului ONU, Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU şi prevederilor de bază ale Actului final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

În cadrul vizitei de lucru efectuate la Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC), spicherul Parlamentului a declarat că Legea privind protecţia concurenţei nu mai corespunde necesităţilor acestui domeniu şi este necesar un nou act legislativ în domeniu. Potrivit spicherului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei trebuie să promoveze politici consecvente şi să contribuie la adaptarea actorilor din domeniu la noile condiţii de activitate şi principiile concurenţiale, iar activitatea trebuie să fie transparentă, consecventă şi echilibrată.

Notă ADEPT: ANPC a fost creată în februarie 2007, după o lungă perioadă de tărăgănare şi ezitare a autorităţilor. Prin Legea Nr.1103-XIV din 30.06.2000 cu privire la protecţia concurenţei era prevăzută crearea şi funcţionarea Agenţiei respective, însă nici Parlamentul, nici alte autorităţi centrale nu au depus eforturi pentru înfiinţarea ei pînă la finele anului 2005, cînd au fost adoptate mai multe modificări şi completări ale Legii Nr.1103/2000, la acea etapă declarîndu-se că Legea corespunde cerinţelor în domeniu, inclusiv reglementărilor şi practicilor internaţionale. Dar şi după adoptarea modificărilor, desemnarea membrilor Agenţiei a durat mai bine de un an, iar primele acţiuni ale componenţei acesteia au scos la iveală mai multe neajunsuri ale legislaţiei şi conflicte între percepţiile asupra modului de aplicare a acestei legislaţii.

Fracţiunea PPCD a difuzat cîteva declaraţii:

Vladimir Filat, liderul PLDM, a dat citire unei declaraţii a cu privire la atacurile PPCD, în cuprinsul căreia se denunţă orice implicare în coruperea reprezentanţilor altor partide, iar atacurile PPCD sînt calificate drept încercare a distragerii atenţiei opiniei publice de la propriile probleme şi încercări de distrugere a partidelor democratice.

Fracţiunea AMN a difuzat o declaraţie privind depărtarea Republicii Moldova de la soluţionarea conflictului transnistrean. În cuprinsul declaraţiei este exprimată indignarea în legătură cu respingerea propunerilor opoziţiei de a organiza audieri parlamentare în problema transnistreană Totodată, se afirmă că în Republica Moldova există forţe care se vor opune tentativelor de subminare a statalităţii şi suveranităţii ţării, promovate de guvernarea actuală.