Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #113 |
Legea privind protecţia invenţiilor. Legea creează cadrul necesar pentru aplicarea actelor internaţionale şi comunitare în domeniu, stabileşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din crearea, protecţia juridică şi exploatarea invenţiilor. Conform documentului, drepturile asupra unei invenţii sînt obţinute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova prin acordarea unui brevet de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.
Legea privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane. Se constituie cadrul juridic de reglementare a transplantului tuturor organelor, ţesuturilor şi celulelor umane, cu excepţia organelor reproductive, ţesuturilor, celulelor şi organelor embrionare sau fetale, sîngelui sau derivaţilor sîngelui. Se prevede crearea, în subordinea Ministerului Sănătăţii, a Agenţiei de Transplant, care va fi finanţată de la bugetul de stat.
Legea pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei cu privire la prevenirea terorismului, adoptată la 16 mai 2005. Ratificarea actului respectiv a fost inclusă şi în Planul de Acţiuni RM-UE. Ratificarea va avea consecinţe favorabile pentru consolidarea eforturilor în prevenirea şi reprimarea terorismului internaţional şi altor infracţiuni conexe, promovarea imaginii favorabile a Moldovei pe arena internaţională. Convenţia va intra în vigoare pentru Republica Moldova în prima zi a lunii ce urmează expirării unui termen de trei luni de la data adoptării legii de ratificare.
Legea pentru completarea articolului 7 din Legea privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. Se stabileşte dreptul participanţilor la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl la o compensaţie bănească, lunară, în condiţiile stabilite de Guvern, pentru procurarea produselor alimentare ce contribuie la eliminarea din organism a radionuclizilor. Conform normativelor în domeniu, preţurile pe piaţă ale produselor alimentare respective pentru o persoană se estimează în jurul la 850 lei luna, pentru implementarea prevederilor legii fiind necesare mijloace financiare suplimentare de la bugetul de stat în sumă de 2,3 mil. lei lunar (peste 28 mil. lei anual).
Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală. Modificările au scopul de a asigura implementarea Legii cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală, fiind amendate prevederile ce se referă la instituţia extrădării şi alte forme de asistenţă juridică internaţională.
Legea pentru modificarea şi completarea Codului de executare al Republicii Moldova. Modificările prevăd stabilirea expresă a dreptului executorului judecătoresc de a aplica în privinţa debitorului restricţia de a părăsi ţara, pe un anumit termen.
Legea pentru completarea Legii privind achiziţiile publice. Prin modificarea operată, s-a exclus aplicarea Legii achiziţiilor în sfera contractelor privind imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, precum şi transportarea acestora.
Legea pentru modificarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern. Prin adoptarea definitivă a legii s-a decis desfiinţarea Ministerului Industriei şi Infrastructurii.
Proiectul legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Se propune stabilirea expresă a activităţilor prin care se realizează funcţia publică:
Documentul prevede că poate candida la funcţia publică doar persoana care “deţine exclusiv cetăţenia Republicii Moldova”.
Proiectul legii privind regimul armelor, muniţiilor, materiilor şi substanţelor explozive. Se propune reglementarea raporturilor juridice care apar în procesul: fabricării, introducerii în şi scoaterii din ţară, transportării, deţinerii, portarmei, reparaţiei, evaluării, bonificării, rebutării, altor operaţiuni cu arme şi muniţii permise pe teritoriul Republicii Moldova, efectuate de persoanele fizice şi juridice; preparării, producerii, experimentării, deţinerii, transmiterii sub orice formă, transportului, depozitării, precum şi mînuirii, folosirii materiilor, substanţelor explozive şi produselor pirotehnice de către persoanele fizice şi juridice. Legea nu se va extinde asupra: regimului şi operaţiunilor cu arme militare, muniţii, materii şi substanţe explozive cu destinaţie militară, proprietate de stat, gestionate sau utilizate de către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei, Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Grăniceri, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat şi Serviciul Vamal; armelor, muniţiilor şi substanţelor explozive nucleare.
Propunerea deputaţilor de opoziţie (reprezentînd PDM, PNL, AMN, PLDM) de a organiza audieri în problema transnistreană a fost din nou respinsă de majoritatea parlamentară.
Urmare a unei şedinţe de lucru convocate de spicherul Parlamentului, s-a declarat că bugetul sistemului judecătoresc va fi adoptat prin hotărîre de Parlament, începînd cu anul 2009. Consiliul Superior al Magistraturii, în comun cu ministerele Finanţelor şi Justiţiei, va elabora un proiect de buget al sistemului judecătoresc pentru anul 2009 şi îl va prezenta Parlamentului, ca acesta să fie aprobat pînă la finele sesiunii curente.
Notă ADEPT: Ideea respectivă nu reprezintă o novaţie ci doar o încercare de a se purcede la respectarea legislaţiei în vigoare de circa 13 ani:
Rămîne o întrebare fără răspuns: de ce autorităţile nu doresc să îndeplinească normele din legile pe care singure le adoptă? Şi, cu toate că în prezent există respectivele norme, formularea lor puţin explicită permite să fie interpretate şi aplicate conform procedurii generale: prezentarea propunerilor de buget către Ministerul Finanţelor, care poate să accepte ori respingă solicitările, decizia finală asupra includerii în proiect aparţinînd Guvernului. Parlamentul este constrîns să opereze modificări doar în limitele propuse de Guvern, orice majorare necesitînd acoperire financiară corespunzătoare, de care Parlamentul nu dispune. S-a observat şi anterior că, în pofida prerogativelor constituţionale exclusive de care dispune, Parlamentul nu-şi poate aproba independent nici chiar propriul buget, de cele mai multe ori suma acestuia, aprobată în prealabil de Biroul permanent sau plenul Parlamentului, în proiectul bugetului definitivat de Guvern este diminuată considerabil. Se poate presupune, cu maximă siguranţă, că şi în cazul aprobării bugetului justiţiei, situaţia va fi aceeaşi: suma aprobată în final nu va corespunde necesităţilor şi va fi mult mai mică decît ceea ce va propune CSM.
Deputaţii PCRM Vladimir Dragomir şi Elena Bodnarenco au cerut Procuraturii să informeze Parlamentul despre rezultatele investigaţiilor privind legalitatea privatizării Conacului “Teodosiu” şi sancţionarea persoanelor vinovate, precum şi să anunţe cine era şeful Departamentului Privatizării în perioada respectivă şi dacă acesta şi-a mai permis să depăşească atribuţiile de serviciu şi în alte cazuri.
Fracţiunea AMN a prezentat o declaraţie, prin care invocă elemente de corupţie în domeniul dirijării sportului. Sînt nominalizate obiecte sportive a căror construcţie sau reparaţie a fost suspendată, altele, pe a căror loc se ridică deja ori se intenţionează edificarea obiectivelor comerciale. În mod special, este denunţat cazul recentului proiect iniţiat de Guvern pentru reconstrucţia Stadionului Republican, clauzele unui antecontract semnat de Guvern conţinînd garanţii pentru derularea unor afaceri profitabile (construcţia unui centru comercial; construcţia a două blocuri locative şi parcări supraetajate; transmiterea în proprietate cu titlu gratuit a unui lot de teren suplimentar cu suprafaţa de 50 ha). Drepturile respective se acordă pentru o investiţie de circa 35 milioane de Euro, ceea ce constituie un preţ derizoriu şi prejudiciază interesele publice.
Într-o altă declaraţie, AMN acuză PCRM de atentate la demnitatea naţională, de promovarea patriotismului fals, de faptul că sistemul judecătoresc, procuratura şi SIS-ul sînt ţinute sub controlul direct al şefului statului, iar integrarea europeană rămîne o opţiune simulată, timp de 7 ani.
Fracţiunea PPCD a prezentat două declaraţii, prima reiterînd acuzaţiile la adresa liderului PLDM Vladimir Filat, referitoare la coruperea reprezentanţilor altor partide şi manipularea opiniei publice. În declaraţia din 7 martie sînt repetate întrebările către organele de drept: de unde vin banii PLDM şi ce impact poate avea invazia de bani negri în viaţa politică. În cea de a doua declaraţie (13 martie), PPCD cere reexaminarea cazului din 1999 de comercializare a unor avioane în care este vizat Vladimir Filat. În text se menţionează că Raportul Comisiei de anchetă (creată prin HP nr.163-XIV din 15.10.1998) a constatat mai multe încălcări ale legislaţiei în activitatea lui Vladimir Filat, directorul de atunci al Departamentului Privatizării. Deoarece organele de drept nu au întreprins la acea perioadă toate măsurile necesare, PPCD cere Procuraturii Generale să verifice motivele pentru care nu au fost iniţiate investigaţiile de rigoare.
Deputatul Vladimir Filat a prezentat o declaraţie prin care a îndemnat la organizarea unor dezbateri parlamentare la tema elaborării şi implementării politicilor de integrare europeană, cerînd şi instituirea unui control parlamentar eficient şi riguros asupra realizării obligaţiunilor asumate de Republica Moldova.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 |