e-democracy.md

||| e-journal #126 |

Numiri. Demisii

Parlamentul a numit în funcţie 4 avocaţi parlamentari:

• Anatolie MUNTEANU, care va exercita şi funcţia de director al Centrului pentru drepturile omului;
• Aurelia GRIGORIU;
• Oleg EFRIM;
• Tamara PLĂMĂDEALĂ.

Ion PRODAN a fost eliberat din funcţia de viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în legătură cu expirarea mandatului. Prin aceeaşi hotărîre a Parlamentului, dna Emma TĂBÎRŢĂ este numită viceguvernator al BNM, membru al Consiliului de administraţie, pentru un termen de 7 ani.

Acte legislative

Codul contravenţional. Documentul votat în lectură finală încheie lista noilor acte legislative complexe, a căror elaborare a fost preconizată de Concepţia reformei judiciare şi de drept în Republica Moldova. Noul document a fost armonizat cu standardele europene, include practici şi proceduri noi, stabileşte sancţiuni mai drastice pentru anumite tipuri de contravenţii (în domeniul traficului rutier, protecţiei mediului, pieţei financiare ş.a.).

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. Sînt modificaţi coeficienţii la calcularea preţului de vînzare a terenurilor aferente şi majoraţi coeficienţii de calculare a preţului de vînzare a terenurilor aferente (comparativ cu anul 2006: în mun.Chişinău preţul va creşte de 3,3 ori; în mun.Bălţi — de 6,7 ori; în centrele raionale — de 4 ori; în celelalte oraşe şi sate — de 2,0–2,5 ori.

Legea privind completarea Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe. Conform noilor reglementări, nu vor fi supuse sancţiunilor pecuniare sumele nerepatriate de la export-import provenite din tranzacţiile economice externe “în cazul pierderilor suportate de agenţii economici drept rezultat al interdicţiilor în statele partenerilor economici străini, confirmate de Guvern în modul stabilit”.

Notă ADEPT: Deoarece Legea nu reglementează modul de confirmare, procesul adesea poate fi tărăgănat, existînd şi posibilitatea unor abuzuri în domeniu sau interpretări defectuoase.

Legea privind modificarea Anexei la Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. La propunerea cîtorva deputaţi din fracţiunea PCRM, majoritatea parlamentară a decis scoaterea la privatizare a Companiei “Air Moldova”, a Complexului hotelier “Codru” şi a Întreprinderii de Stat “Cafeneaua Parlamentului”.

Notă ADEPT: Parlamentarii de opoziţie au criticat dur respectivele modificări legislative, acuzînd majoritatea guvernantă de gestionare defectuoasă a patrimoniului public şi interese private privind respectivele obiecte şi imobile.

Legi pentru ratificarea sau aderarea la acte internaţionale:

• acceptarea Amendamentului la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere a deşeurilor periculoase şi a eliminării acestora;
• acceptarea Amendamentului la anexa B a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a ONU cu privire la schimbarea climei;
• modificarea Legii pentru ratificarea parţiala a Cartei sociale europene revizuite;
• acceptarea Amendamentului la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie;
• Acordul între Guvernul RM şi Guvernul Japoniei privind cooperarea tehnică.

Hotărîrea Parlamentului cu privire la atribuirea numărului special de înmatriculare mijlocului de transport al Preşedintelui CSM. Conform deciziei respective, autoturismului care deserveşte Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii i se va atribui un număr special de înmatriculare din seria “RM-P” urmat de trei cifre.

Notă ADEPT: Legislaţia în domeniu şi regulile circulaţiei rutiere nu prevăd careva priorităţi pentru automobilele cu numere speciale, însă de mai mult timp s-a încetăţenit tradiţia, conform căreia, poliţia nu opreşte respectivele automobile, chiar dacă acestea încalcă regulamentul circulaţiei rutiere. Inclusiv din aceste motive, automobilele demnitarilor au fost implicate sau au provocat numeroase accidente de circulaţie.

Hotărîrea privind modificarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) pe anul 2008. Rectificările sînt operate în legătură cu existenţa unui sold de mijloace financiare în sumă de 6967,6 mii lei şi creşterea considerabilă a părţii de venituri ale CMPF în anul 2008 (în perioada ianuarie-iulie — 130,0 la sută faţă de nivelul planificat pe perioada de gestiune respectivă). Cheltuielile cresc 4640,2 mii lei faţă de cuantumul aprobat iniţial şi vor fi utilizate pentru:

• retribuirea muncii, în legătură cu majorarea statelor de personal şi îmbunătăţirea condiţiilor de salarizare existente (majorarea salariilor de bază cu pînă la 30%, sporul de 20% pentru îndeplinirea unui volum suplimentar de muncă legat de elaborarea, sinteza şi monitorizarea programelor şi strategiilor naţionale; majorarea sporului pentru vechime în muncă cu 1% pentru fiecare an de activitate în serviciul public ş.a.);
• investiţii capitale în construcţii, prin acordarea cotei-părţi în construcţia sau procurarea de spaţiu locativ);
• reparaţii capitale, pentru repararea faţadei sediului.

În prima lectură au fost adoptate cîteva legi-cadru, cu importanţă sporită:

• cu privire la secretul de stat;
• privind transparenţa în procesul decizional;
• privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale.

Proiectul legii pentru completarea unor acte legislative privind statutul judecătorului şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Se propune ca judecătorul care a fost ales prin concurs în funcţia de inspector în Inspecţia judiciară pe lîngă CSM să fie detaşat din funcţie pentru toată perioada mandatului (4 ani), dar numai pînă la atingerea plafonului de vîrstă — 65 de ani.

Proiectul legii pentru completarea Codului de executare. Se propune introducerea unui articol nou — 177/1, care să reglementeze instituţia controlului civil al activităţii instituţiilor ce asigură detenţia persoanelor, în vederea respectării drepturilor omului. Monitorizarea respectivă se preconizează a fi efectuată de către comisii speciale, formate în conformitate cu dispoziţiile Legii privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile ce asigură detenţia persoanelor.

Legea pentru modificarea Codului de executare. În prezent, oficiile de executare nu dispun de mijloace financiare necesare pentru executarea hotărîrilor judecătoreşti civile şi din această cauză, este tergiversată executarea a circa 60% din documentele executorii, iar circa 45% de asemenea documente rămîn neexecutate. Modificările propun ca debitorul să suporte cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de executare, dar creditorul va avea obligaţia “avansării” cheltuielilor necesare pentru executare, acesta fiind în drept să pretindă ulterior restituirea lor din contul debitorului. La cheltuieli pentru efectuarea actelor de executare se referă cheltuielile pentru: transportarea, păstrarea şi vînzarea bunurilor debitorului; deschiderea forţată şi închiderea încăperilor, strămutarea sau înlăturarea îngrădirilor; remunerarea specialiştilor, experţilor, martorilor asistenţi şi altor persoane antrenate în procesul de executare în conformitate cu legislaţia; deplasarea executorului judecătoresc la locul executării; căutarea debitorului şi a bunurilor acestuia; transferul (expedierea) prin poştă a sumelor încasate; aducerea forţată a debitorului; organizarea şi desfăşurarea licitaţiei. Nu sînt considerate cheltuieli pentru efectuarea actelor de executare, cheltuielile suportate de către creditor pentru asistenţa juridică în procesul de executare, precum şi cheltuielile gospodăreşti ale oficiului de executare.

Proiectul legii privind completarea Codului penal. Se introduce un articol nou — 239/1, care încriminează utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare. Sancţiunile variază de la amendă în mărime de 300 unităţi convenţionale (6000 lei) şi ajung pînă la pedeapsa închisorii de la 2 la 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Completarea este argumentată prin faptul că sancţionarea contravenţională existentă nu este suficientă pentru a preveni acţiunile şi activităţile care contravin legii şi intereselor bugetului de stat.

Notă ADEPT: Partide de opoziţie şi experţi independenţi au remarcat faptul, că respectivele norme ar putea fi utilizate abuziv de către autorităţi, care le-ar putea trata preferenţial, aplicîndu-le, în principal, în direcţia autorităţilor locale conduse de reprezentanţi ai opoziţiei.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative ce reglementează remunerarea reprezentantului statului în structuri economice. Respectiv, se propune excluderea dispoziţiilor legale referitoare la remunerarea funcţionarilor publici, care fac parte din organele de conducere ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni cu capital de stat. Se afirmă că astfel va fi asigurat tratamentul egal al funcţionarilor, iar agenţii economici respectivi vor fi scutiţi de anumite cheltuieli.

Notă ADEPT: Deputaţi de opoziţie au remarcat faptul că anularea oricăror plăţi va reduce din eficienţa şi aşa scăzută a activităţii reprezentanţilor statului, pentru activitatea respectivă fiind totuşi necesare anumite remunerări, din sursele agentului economic sau ale bugetului de stat.

Proiectul legii privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile ce asigură detenţia persoanelor. Proiectul a fost iniţiat de Preşedintele Republicii, avînd drept scop declarat “crearea unui mecanism eficient şi independent de monitorizare a locurilor de detenţie”. Monitorizarea se va efectua de către reprezentanţii societăţii civile organizaţi în comisii permanente, pe principiu teritorial. Printre atribuţiile şi drepturile comisiilor respective sînt şi: evaluarea condiţiilor de detenţie a deţinuţilor şi tratamentul acestora; — acces în instituţiile de detenţie; — solicitarea informaţiilor; — discuţii cu deţinuţii; — sesizarea organelor de stat în vederea respectării drepturilor omului; — primirea plîngerilor privind respectarea drepturilor omului în instituţiile de detenţie etc.

Notă ADEPT: Deşi promovarea legii este binevenită, mecanismul propus este formalizat, nu sînt alocate con?omitent şi resurse financiare necesare asigurării finanţării din bugetul de stat a cheltuielilor inerente activităţii comisiilor de monitorizare.

Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Ministerul Finanţelor a informat deputaţii despre cheltuielile efectuate din Fondul de rezervă al Guvernului. Conform raportului, iniţial Fondul de Rezervă fusese prevăzut în mărime de 46 mln. lei, apoi a fost majorat pînă la 60,8 mln. lei. Din acestea: 24,6 mln. lei au fost utilizaţi pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale; peste 10 mln. lei s-au cheltuit pentru deplasările peste hotare ale demnitarilor şi vizitele delegaţiilor străine în Moldova; 9,2 mln. lei au fost alocaţi diferitelor organizaţii de stat; 4,1 mln. lei — pentru lucrări de construcţii la instituţii bugetare etc.

Ministerul Administraţiei Publice Locale a informat Parlamentul despre faptul că decizia Consiliului municipal Chişinău cu privire la compensarea agentului termic unor categorii de cetăţeni ar fi ilegală, aceasta nu a fost semnată şi supusă controlului legalităţii.

Fracţiunea majoritară a respins moţiunea depusă de 15 deputaţi de opoziţie privind situaţia de criză de pe piaţa valutară şi politica economică ineficientă a Guvernului.

Ministerul Administraţiei Publice locale a informat despre implementarea Legii privind dezvoltarea regională. Conform MAPL, a fost selectate candidaturile pentru constituirea consiliilor regionale de dezvoltare Nord, Centru şi Sud. MAPL este asistat în cadrul unui proiect finanţat de Guvernul Marii Britanii (DFID) şi Agenţia Suedeză (SIDA). În proiectul bugetului de stat pentru anul 2009 sînt programate 156 milioane lei pentru proiectele de dezvoltare regională.

Ministerul Economiei şi Comerţului au informat deputaţii despre:

• pregătirea instituţiilor bugetare pentru sezonul rece şi conectarea localităţilor la conductele de gaze naturale. Situaţia cea mai complicată este generată de existenţa datoriilor mari ale producătorilor şi furnizorilor de energie termică către SA “Moldova-Gaz” (datoriile CET-urilor se cifrează la circa 1,8 miliarde de lei). La finele lunii octombrie erau conectate la conductele de gaze naturale circa 900 de localităţi (60% din numărul total). Finalizarea construcţiei gazoductului Bălţi-Ungheni va permite conectarea a încă peste 200 de localităţi.
• Repartizarea mijloacelor pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale. Conform informaţiei, la 21 octombrie 2008, la conturile bancare deschise în scopul lichidării consecinţelor calamităţilor naturale din vara anului 2008 au fost acumulaţi circa 40,5 milioane de lei, din care au fost repartizaţi, prin hotărîri de Guvern, 40 milioane 438 mii lei.

Reprezentantul Agenţiei Agroindustriale “Moldova-Vin” a informat despre situaţia în viticultură şi măsurile întreprinse pentru redresarea ei. Conform informaţiei prezentate:

• patrimoniul viticol al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2008 era estimat la 158 mii de hectare de viţă de vie;
• doar 30% din toate viile sînt în stare satisfăcătoare sau sînt bune, 48% sînt în stare medie şi 22 de mii de hectare de vii sînt în stare proastă şi cer a fi defrişate.
• roada medie la hectar variază de la 2,2 tone la hectar pînă la 5,5, ceea ce este sub critica la orice analiză a productivităţii viilor;
• în 2007 au fost plantate circa 1700 hectare de viţă de masă;
• preţurile de achiziţie a strugurilor de soiurile albe variază între 1,8 — 2,8 lei kilogramul, pentru soiurile roşii costul de achiziţii este de la 2,4 pînă la 3,5 lei kilogramul.

Întrebări. Interpelări

Ministerul Afacerilor Interne a răspuns la întrebarea despre legalitatea acţiunilor poliţiei în timpul manifestărilor din 5 octombrie şi referitor la agresarea de către poliţişti a unor angajaţi ai postului PRO TV Chişinău:

• conform informaţiilor prezentate de MAI, de la intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la întruniri (22.02.2008), pe teritoriul ţării au fost desfăşurate 1557 de întruniri de diferit nivel, la care participanţi au fost de la unu pînă la 10 şi sute de mii de cetăţeni. Nici la una din aceste întruniri poliţiei nu i s-au adus careva învinuiri vizavi de crearea vreunor impedimente sau de a interzice desfăşurarea lor şi MAI respinge învinuirile care au fost aduse vizavi de faptul că, la 5 octombrie 2008 s-au desfăşurate anumite măsuri speciale de a interzice sau de a crea impedimente întrunirilor desfăşurate de Partidul Liberal;
• referitor la comportamentul nedemn al comisarului adjunct al raionului Orhei faţă de echipa postului PRO TV a fost deschis un dosar administrativ. Cu referire la cazul Mihai Şambra, cameramanul postului PRO TV, MAI a declarat că respectiva persoană nu a fost reţinută de poliţie ci a fost implicat într-un conflict cu vecinii săi din cămin, avînd loc şi o încăierare. Ulterior, Procuratura municipală a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptele colaboratorilor MAI;
• incidentele din mun.Bălţi şi neimplicarea poliţiei ar fi avut loc din cauza că organizatorii din parte Partidului liberal au declarat că prezenţa poliţiei la manifestare nu este agreată şi necesară. Ulterior, de către poliţie au fost reţinuţi 5 dintre participanţii la încăierări, în privinţa cărora au fost întocmite procese-verbale pentru huliganism. Continuă verificarea cazului şi de către Procuratura municipiului Bălţi.
  Notă ADEPT: În legătură cu informaţia prezentată, Partidul Liberal a difuzat un comunicat, prin care acuză MAI de dezinformare a Parlamentului şi cere demiterea unor responsabili din cadrul ministerului.

Deputatul AMN, Veaceslav Untilă, a solicitat informarea Parlamentului despre măsurile întreprinse pentru sancţionarea persoanelor culpabile de deturnarea unor fonduri importante la reconstrucţia memorialului “Eternitate” şi a străzii Pan Halippa din mun.Chişinău.

Fracţiunea PDM solicită informaţii Procurorului general şi cere sancţionarea persoanelor vinovate de condamnarea Moldovei de către CEDO în cazul “Oferta Plus vs Moldova”, în care Curtea a obligat la plata din bugetul ţării a sumei de 2,5 mln. euro.

Deputatul Anatol Ţăranu a cerut MAI, Procuraturii Generale şi SIS să investigheze cazurile de la Bălţi şi Chişinău, în care mai mulţi tineri vorbitori de limba rusă au manifestat violent faţă de o acţiune paşnică de sensibilizare a populaţiei în legătură cu necesitatea de a cere retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul RM.

Deputatul Ion Neagu a adresat Ministerului Justiţiei solicitarea elucidării mai multor aspecte legate de aplicarea noii Legi privind partidele politice: — noua lege conţine prevederi ambigui şi neclare; majoritatea formaţiunilor politice de opoziţie care au încercat să î-şi ajusteze documentele de constituire la noua Lege au întîmpinat piedici la înregistrarea modificărilor; ofiţerii SIS încadraţi în statele Ministerului Justiţiei (Secţia partide politice şi organizaţii neguvernamentale) au un rol neclar; consecinţele juridice pentru partidele şi organizaţiile social-politice care nu s-au conformat alineatului (2) al articolului 34 din Lege nu sînt clare şi nu se cunoaşte dacă acestea vor putea participa la alegerile parlamentare din 2009.

Deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a solicitat Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Procuraturii Generale, CCCEC, SIS şi Ministerului Finanţelor să prezinte informaţii despre proprietarii postului de televiziune PRO TV Chişinău şi corectitudinea achitării impozitelor de către postul respectiv de televiziune.

Deputatul AMN Gheorghe Susarenco a solicitat Procurorului General şi SIS informaţii despre proprietarii posturilor EURO TV şi Antena "C" şi achitarea de către acestea a impozitelor.

Declaraţii

Fracţiunea parlamentară Alianţa “Moldova Noastră” a difuzat declaraţi privind:

• problemele ţăranilor şi din domeniul agriculturii;
• identificarea Companiei “Teleradio-Moldova” cu guvernarea comunistă;
• acţiunile ilegale ale a guvernării actuale şi situaţia de criză social-politică în ţară.

Deputatul Dumitru Braghiş a prezentat o declaraţie privind procesul accelerat de privatizare, solicitînd amînarea acestuia şi elaborarea unei noi viziuni privind modelul de dezvoltare a economiei.

Deputatul Ion Neagu a dat citire unei declaraţii prin care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu tensionarea situaţiei social-politice şi abuzurile poliţiei, periclitarea atmosferei sociale în campania electorală din 2009.

Deputatul Zoia Jalbă prin care se exprimă îngrijorare în legătură cu abuzurile organelor de drept şi atacurile asupra mass-media independentă.

Arhiva