Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 15–28 februarie 2011

Evoluţii macroeconomice

Cifre îmbucurătoare, dar fără efecte de sistem deocamdată…

Creşterea de cca 7% a Produsului Intern Brut face din 2010 un an special pentru evoluţia economică a ţării şi, de fapt, Republica Moldova a obţinut una din cele mai înalte rate de recuperare economică din Europa de Est şi CSI. Mai mult: tot cifrele statisticii oficiale arată, că sectorul agricol a înregistrat o creştere de aproape 8%, iar industria, dacă putem să-i spunem aşa, a realizat un avans de 7 la sută. Au crescut şi exporturile — cam cu 23%, iar importurile cu 17 la sută. Acestea deopotrivă au condiţionat ca să avem şi acumulări mai mari din taxe vamale, accize pe import, fiind de fapt o situaţie firească generată şi de modificarile la început de an în politica fiscală a statului. În plus, transferurile de peste hotare, în particular remitenţele, au cunoscut şi ele o creştere comparativ cu anul trecut (2009), fapt care s-a reflectat la fel în taxe şi consum.

Modelul actual de creştere trebuie revizuit…

Pe de altă parte, puţin probabil că acest ritm de creştere să fie menţinut pe o durată mai lungă şi asta dacă se va menţine actualul model de creştere economică, bazat preponderent pe consum, aşa după cum constată experţii. Reduceri de cheltuieli sau măriri de taxe nu se vor putea face la nesfârşit, pentru că aceştea au fost unii din factori care au contribuit la creşterea economică din anul trecut, esenţial însă în structura economică nu s-a schimbat mai nimic. Fiindcă majorarea de impozite şi taxe poate fi privită, pînă la urmă, cu ochi nu prea buni de către business sau de sectorul productiv, care pe departe nu şi-a revenit încă din criza economică. Am rămas cu aceeaşi agricultură extensivă şi prost tehnologizată, care are o contribuţie în formarea PIB de numai 15–17%, dar care antrenează peste 33 la sută din populaţia economic activă a ţării, fără mare valoare adăugată. Avem o industrie incomparabilă cu cea a ţărilor din regiune, de fapt una bazată mai mult pe prelucrarea producţiei alimentare şi atât.

Polarizarea dintre centru şi provincie este enormă…

Un factor important care influenţează negativ evoluţia economică este că avem o polarizare economică enormă dintre oraşe şi centrele raionale, mai bine zis între Chişinău şi periferie. Spre exemplu, peste 50 la sută din Produsul Intern Brut al ţării este realizat anume în Chişinău. Aici fiind concentrate şi cele mai bune resurse umane şi de infrastructură. În acelaşi timp, în municipiu şi localităţile adiacente este concentrată mai puţin de 25 la sută din populaţia a ţării. Mai mult: peste 80% din investiţiile străine şi 60% din cele locale la fel sunt plasate în Chişinău. O situaţie similară e şi pe dimensiunea de venituri şi salarii, existînd zone în care salariul mediu este cu mult sub 50% din media pe ţară. Deci, avem o conjunctură economică regională deplorabilă, iar dacă structural şi regional privind alocarea de resurse nu se va schimba, atunci calitatea creşterii economice va rămâne aceeaşi.

Aplicarea de măsuri radicale este iminentă, chiar dacă sînt nepopulare…

Fără intervenţii radicale şi de structură nu putem să ne aşteptăm la ceva bun. Bineînţeles, că acestea pe termen scurt sînt dureroase şi nepopulare, evident, cu efecte sociale nedorite, însă pe termen mediu şi lung pot da rezultate extraordinare. Mai multe ţări din Europa Centrală, ca Slovacia, sau Polonia au actualmente nişte evoluţii economice fulminante, recurgând cu ani în urmă la reforme profunde. Deoarece ceea ce s-a făcut la noi pînă acum au fost mai degrabă nişte abordări ad-hoc, decît sistemice. Dacă, spre exemplu, statistica ne arată, că serviciile predomină în formarea Produsului Intern Brut, cu peste 60 la sută, atunci aici ar trebui să se bată. Este nevoie de reforme radicale ale serviciilor de transport, de distribuţie, infrastructură, pentru că acestea, până la urmă, ar fi cheia spre o dezvoltare durabilă. Revizuirea per ansamblu a tuturor politicilor de cheltuieli, pentru că mulţi bani, foarte mulţi sunt direcţionaţi în domenii şi obiective absolut neprioritare. Sînt mai multe domenii, în care ar trebui să se meargă cu securea, altfel riscăm să ne tot bălăcim în cifre frumoase, dar fără efecte economice structurale.

Finanţe publice

Ministerul Finanţelor a prezentat Guvernului proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2011 şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ce rezultă din politica bugetar-fiscală pe anul 2011.

Veniturile la bugetul public naţional sînt preconizate în sumă de 31miliarde lei, în creştere cu 12.6% faţă de anul precedent şi cheltuieli de circa 32,6 miliarde lei, cu 3,3 miliarde mai mari decît în 2010, la un deficit de 1,9% din Produsul Intern Brut. Ponderea cheltuielilor de ordin social în bugetul public naţional se va ridica la peste 70%.

Veniturile bugetului de stat vor constitui cca 19,9 miliarde lei, în creştere cu peste 11% faţă de anul 2010. Partea preponderentă a veniturilor bugetului de stat, cca 78%, o vor alcătui veniturile fiscale. Intrările de granturi pentru susţinerea bugetului şi a proiectelor finanţate din surse externe se va ridica la 2,106 miliarde lei, cu ca 8% mai mari decît finanţările externe din anul 2010. Ponderea impozitelor indirecte în totalul veniturilor bugetului de stat se preconizează să crească cu cca 17%, pînă la 14,32 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului de stat pe 2011 se estimează la peste 20,35 miliarde lei, cu o creştere de peste 8% faţă de anul 2010. Cheltuielile de ordin social sînt preconizate la nivel de 42.2% din totalul cheltuielilor, faţă de 44.1% în anul precedent. Totodată, vor creşte cheltuielile de ordin economic pînă la o cotă de 14.7% din total, faţă de cca 12% în 2010. Pentru programul existent de ajutor social, în proiectul bugetului pe anul 2011 se prevăd mijloace în valoare de 360 milioane lei, cu peste 75 milioane mai mult decît în anul trecut. Proiectul prevede alocări pentru majorarea salariilor. În acest an, vor fi dublate investiţiile capitale în construcţii de la bugetul de stat, pînă la 1,88miliarde lei. Banii vor fi alocaţi prioritar în transporturi şi în gospodăria drumurilor, gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul curent va fi de cca 1,227 miliarde lei, care va fi acoperit prin emisia de valori mobiliare de stat, împrumuturi de la Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi mijloace din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public. Guvernul planifică să obţină în 2011 din privatizare venituri în valoare de 280 milioane de lei.

Potrivit proiectului, bugetul pe 2011 a fost construit pe baza unei creşteri economice de 4.5%, pînă la 82.1 miliarde de lei, o rată a inflaţiei de 7.5% şi un curs mediu de schimb de 12.4 lei pentru 1 dolar american.

1–14 februarie 2011 1–15 martie 2011