Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Cheltuielile şi veniturile

Moldovenii cheltuie pe alimente peste 40% din coşul de consum…

Datele BNS arată că în T1’2011, veniturile disponibile lunare ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană 1352 lei (116 USD), fiind în creştere cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010. Însă cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în perioada de referinţă au depăşit nivelul veniturilor disponibile, constituind în medie pe o persoană lunar ceva mai mult de 1420 lei (122 USD), în creştere cu peste 7%. Astfel, putem conchide că cheltuim mai mult decît cîştigăm. Mai mult ca atît, cca 70% din cheltuieli sînt făcute pentru produse alimentare, servicii de întreţinere a locuinţei şi îmbrăcăminte.

Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, cca 49% din veniturile totale disponibile. Veniturile din prestaţii sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 16,5%. O sursă importantă în formarea veniturilor gospodăriilor rămân a fi transferurile băneşti din afara ţării (remitenţele), contribuţia acestora fiind de cca 15% sau cu aproape 4 p.p. mai puţin faţă de T1’2010.

Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată pentru necesităţi alimentare — cca 43%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 17% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte — 10%. Celelalte cheltuieli au revenit pentru sănătate (ceva mai mult de 6%), transport (peste 6%), comunicaţii (4,6%), dotarea locuinţei (3,2%), învăţământ (1,2%). Veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu cca 662 lei sau cu 62% mai mari decît ale populaţiei din mediul rural. Pe de altă parte, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban în total au constituit 1717 lei pe o persoană lunar, respectiv cu 515 lei sau de 1,4 ori mai mult faţă de cele din mediul rural.

Veniturile medii în Moldova sînt mai mici decît minimul de existenţă…

De asemenea datele statistice indică că în T1’2011 mărimea minimului de existenţă^[1] a constituit în medie pe o persoană 1471 lei (126 USD), fiind în creştere faţă de T1’2010 cu cca 10%. Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vîrstă aptă de muncă — 1551 lei (133 USD), şi în special bărbaţilor — 1631 (cca 140 USD). Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 1275 lei (ceva mai mult de 109 USD) şi reprezintă aproape 87% din valoarea medie pentru total populaţie. Minimul de existenţă pentru copii reprezintă în medie 1359 lei lunar (116,5 USD), cu o diferenţiere a acestui indicator în dependenţă de vîrsta copilului, de la 578 lei pentru un copil în vîrstă de pînă la 1 an pînă la 1500 lei pentru un copil în vîrstă de 7–16 ani. Anterior menţionasem că veniturile disponibile ale populaţiei în T1’2011 au constituit 1352 lei în medie pe o persoană. Co-raportul dintre veniturile medii lunare disponibile pe o persoană şi valoarea medie a minimului de existenţă a fost cca 92%. Deci, concluzia ar fi că veniturile medii în Moldova sînt mai mici decît minimul de existenţă.

Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a constituit în T1’2011 în jur de 2902 lei sau cu 9,5% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Co-raportul dintre salariul mediu lunar şi valoarea medie a minimului de existenţă pentru populaţia în vîrstă aptă de muncă diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale. Nivelul maxim de acoperire a minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul financiar — 3,7 ori, cel minim de cei din piscicultură, a căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de cca 92%. Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 aprilie 2011 a constituit cca 878 lei, sau cu peste 12% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ce respectiv face posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de doar 68%.

Datoria externă

Speculaţii lipsite de argumente…

Potrivit datelor BNM, la 1 aprilie 2011 datoria externă a Moldovei a constituit cca 4,9 miliarde USD, fiind cu peste 12% mai mare decît cea înregistrată la început de an. Astfel, dacă pentru 2010 PIB a fost 5,8 miliarde USD, atunci obţinem că datoria totala externă constituie cam 82% din PIB. Aşa că aceasta pare a fi relativ satisfăcătoare, în pofida speculaţiilor pe marginea acestui subiect. Peste 23% din aceasta e pe seama sectorului guvernamental. Chiar dacă a înregistrat o creştere relativă în 2009 şi 2010 (de fapt o dinamică absolut firească urmare a creditelor obţinute de la finanţatorii străini), mărimea acesteia este actualmente de 1,137 miliarde USD. Peste 46% din datoria externă revine agenţilor economici din alte sectoare, sectorului guvernamental — ceva mai mult de 23%, BNM — 4,2%, băncilor licenţiate — 8,5% şi 17,6% — reprezintă angajamente faţă de investitorii străini.

Datele prezentate de BNM arată că cele mai mari creşteri ale datoriei externe a RM au fost în anii 2005, 2006, 2007 şi 2008. În anul 2005 datoria externă s-a majorat cu peste 10% faţă de anul 2004, în anul 2006 — cu încă 21% faţă de nivelul înregistrat în 2005, în 2007 s-a înregistrat un procent de creştere record, cu peste 32% şi în anul 2008 datoria externă a crescut cu ceva mai mult de 22% faţă de cea atestată în 2007. Respectiv, vorbele precum că nici nepoţii noştri n-or fi în stare să ne întoarcă datoriile, după cum se vehiculează pe la noi, sînt totalmente lipsite de sens. Mai mult ca atît, volumul actual al datoriei externe totale este comparabil cu cel de la sfîrşitul lui 2009, ba chiar ceva mai mic. În plus, plăţile pentru datoria externă în perioada de referinţă au fost rambursate sută la sută către creditorii externi.

Investiţiile străine directe

Pe fundalul crizei economice, investiţiile străine sînt în creştere…

Investiţiile străine directe (ISD) în economia Republicii Moldova în T1’2011 au totalizat ceva mai mult de 101 milioane USD, crescînd faţă de aceeaşi perioadă al anului trecut (cca 69 milioane USD în 2010) de aproape 1,5 ori. Potrivit BNM, în această perioadă investiţiile în capitalul statutar al întreprinderilor a crescut în comparaţie cu aceeaşi perioadă al anului 2010 cu peste 26% — de la 27,8 mln. USD pînă la peste 35 mln. USD. În acelaşi timp venitul net din capitalurile proprii ale acţionarilor (ţinînd cont de refluxul de capital) a crescut cu cca 36%. Veniturile reinvestite ale nerezidenţilor au crescut de aproape şase ori — de la 4,5 mln. USD pînă la cca 27 mln. USD, iar suma creditelor primite de către filiale de la societăţi-mame a crescut cu cca 12% — de la 34,2 mln. USD pînă la 38,2 mln. USD.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet